FMI: Inflaţia încetineşte mai repede decât se preconiza dar nu este încă învinsă

Inflaţia încetineşte mai repede decât se preconiza dar nu este încă învinsă, a declarat joi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, care i-a sfătuit pe oficialii băncilor centrale să îşi calibreze cu atenţie deciziile de reducere a dobânzilor în funcţie de datele statistice care vor veni în perioada următoare, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Potrivit directorului FMI, în ultimul trimestru din 2023, inflaţia de bază în economiile avansate a fost de 2,3%, semnificativ mai puţin faţă de 9,5% în urmă cu 18 luni, iar acest trend descendent est aşteptat să continue în 2024. Asta ar crea condiţiile pentru ca băncile centrale din marile economii avansate să înceapă să reducă dobânzile în a doua jumătate a acestui an, chiar dacă ritmul şi momentul în care va începe reducerea dobânzilor vor varia, a apreciat Kristalina Georgieva la un eveniment organizat de centrul de reflexie Atlantic Council.

„Pe această ultimă sută de metri este de două ori mai important ca băncile centrale să îşi păstreze independenţa”, a spus Georgieva care i-a îndemnat pe oficialii băncilor centrale să reziste la solicitările vizând o reducere anticipată a costului creditului. „O reducere prematură ar putea aduce noi surprize pe partea de inflaţie, care ar necesita noi măsuri de înăsprire a politicii monetare. Pe de altă parte, amânarea momentului în care va fi redusă dobânda ar putea frâna activitatea economică”, a subliniat Georgieva.

Directorul general al FMI a mai spus joi că următorul raport World Economic Outlook, care va fi publicat săptămâna următoare, va arăta o situaţie uşor mai bună a economiei mondiale, dată fiind activitatea robustă din SUA şi multe economii emergente, dar nu a oferit detalii specifice cu privire la noile prognoze.

Kristalina Georgieva a precizat că rezilienţa economiei mondiale este ajutată de situaţia bună de pe pieţele muncii, de consumul puternic al gospodăriilor precum şi de eliminarea blocajelor de pe lanţurile de aprovizionare, dar cu toate acestea a avertizat că “există încă multe lucruri de care să fim îngrijoraţi”.

„Contextul global a devenit mai provocator. Tensiunile geopolitice au crescut riscul de fragmentare şi, aşa cum am învăţat în ultimii ani, operăm într-o lume în care trebuie să ne aşteptăm la neaşteptat”, a afirmat Kristalina Georgieva la evenimentul organizat de Atlantic Council.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kristalina Georgieva #inflație #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.