FMI: Inflaţia încetineşte mai repede decât se preconiza dar nu este încă învinsă

Inflaţia încetineşte mai repede decât se preconiza dar nu este încă învinsă, a declarat joi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, care i-a sfătuit pe oficialii băncilor centrale să îşi calibreze cu atenţie deciziile de reducere a dobânzilor în funcţie de datele statistice care vor veni în perioada următoare, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Potrivit directorului FMI, în ultimul trimestru din 2023, inflaţia de bază în economiile avansate a fost de 2,3%, semnificativ mai puţin faţă de 9,5% în urmă cu 18 luni, iar acest trend descendent est aşteptat să continue în 2024. Asta ar crea condiţiile pentru ca băncile centrale din marile economii avansate să înceapă să reducă dobânzile în a doua jumătate a acestui an, chiar dacă ritmul şi momentul în care va începe reducerea dobânzilor vor varia, a apreciat Kristalina Georgieva la un eveniment organizat de centrul de reflexie Atlantic Council.

„Pe această ultimă sută de metri este de două ori mai important ca băncile centrale să îşi păstreze independenţa”, a spus Georgieva care i-a îndemnat pe oficialii băncilor centrale să reziste la solicitările vizând o reducere anticipată a costului creditului. „O reducere prematură ar putea aduce noi surprize pe partea de inflaţie, care ar necesita noi măsuri de înăsprire a politicii monetare. Pe de altă parte, amânarea momentului în care va fi redusă dobânda ar putea frâna activitatea economică”, a subliniat Georgieva.

Directorul general al FMI a mai spus joi că următorul raport World Economic Outlook, care va fi publicat săptămâna următoare, va arăta o situaţie uşor mai bună a economiei mondiale, dată fiind activitatea robustă din SUA şi multe economii emergente, dar nu a oferit detalii specifice cu privire la noile prognoze.

Kristalina Georgieva a precizat că rezilienţa economiei mondiale este ajutată de situaţia bună de pe pieţele muncii, de consumul puternic al gospodăriilor precum şi de eliminarea blocajelor de pe lanţurile de aprovizionare, dar cu toate acestea a avertizat că “există încă multe lucruri de care să fim îngrijoraţi”.

„Contextul global a devenit mai provocator. Tensiunile geopolitice au crescut riscul de fragmentare şi, aşa cum am învăţat în ultimii ani, operăm într-o lume în care trebuie să ne aşteptăm la neaşteptat”, a afirmat Kristalina Georgieva la evenimentul organizat de Atlantic Council.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kristalina Georgieva #inflație #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria cărnii de porc din Republica Moldova, considerată până recent cea mai dinamică ramură agricolă, a suferit în 2025 cea mai severă contracție din ultimele două decenii, pe fondul focarelor de pestă porcină. Producția a scăzut cu 35%, iar pierderile bugetare sunt estimate la sute de milioane de lei. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice” din 27 februarie 2026.

Potrivit expertului, anul 2024 a reprezentat un maxim istoric pentru sector, cu o producție de 38,9 mii tone de carne de porc în fermele comerciale. În 2025 însă, pe fondul a două focare de pestă porcină, producția a coborât la circa 27,2 mii tone, revenind la nivelul de acum un deceniu.

Ioniță a subliniat importanța strategică a ramurii pentru economie. „Atunci când produce carne de 2 miliarde de lei, cum a fost în 2024, sectorul generează până la 8,5 miliarde de lei vânzări în economie. Fiecare leu produs aici aduce alți trei lei în ramurile conexe”, a explicat expertul. Creșterea porcinelor consumă aproximativ o treime din cerealele produse în Republica Moldova și susține industrii conexe precum furajele și aditivii furajeri.

Sectorul porcin este singura ramură agricolă prezentă în top 10 ramuri ale economiei după încasările per angajat, ajungând la circa 2,2 milioane lei anual per salariat. În fermele comerciale lucrează aproximativ 1.100 persoane, iar pe întreg lanțul valoric sunt generate încă circa 4.700 locuri de muncă, adică aproape 6.000 de persoane implicate.

În ultimii 20 de ani, contribuțiile la Bugetul Public Național din această ramură au crescut de 80 de ori. Dacă în 2005 fermele achitau circa 11 milioane lei, în 2024 acestea au contribuit cu 822 milioane lei. În 2025 însă, pe fondul crizei sanitare, suma a scăzut la 618 milioane lei, iar pierderile bugetare pentru 2025–2026 sunt estimate la peste 400 milioane lei.

„Intervenția statului nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție. Sprijinul acordat fermelor poate fi recuperat de buget în maximum doi ani”, a punctat Ioniță.

Datele prezentate arată o transformare structurală majoră a pieței. Dacă în 2005 circa 84% din consum provenea din gospodăriile casnice și doar 3% din ferme comerciale, în 2025 situația s-a inversat: 53% din consum provine din ferme, 38% din gospodării și 9% din importuri.

Totuși, din cauza scăderii producției, în 2025 ponderea cărnii de porc din import a urcat la 20,6%. Fermele au fost nevoite să importe porci vii în volum de 11,4 mii tone masă vie, față de doar 1,2 mii tone în 2024, pentru a-și onora contractele.

Consumul total anual de carne de porc în Republica Moldova este de circa 57 mii tone, reprezentând peste jumătate din consumul total de carne. În medie, un locuitor consumă 65 kg de carne pe an, dintre care 33 kg revine cărnii de porc.

Valoarea pieței a crescut de la 210 milioane lei în 1995 la 4,3 miliarde lei în 2023, dar a coborât la 3,9 miliarde lei în 2025 din cauza crizei sanitare.

Ioniță avertizează că, fără intervenții rapide, există riscul pierderii unei ramuri care generează valoare adăugată, locuri de muncă și venituri bugetare importante. Expertul consideră însă că, prin sprijin rapid pentru fermele comerciale, sectorul ar putea reveni pe creștere până la sfârșitul anului.