FMI: Inflaţia încetineşte mai repede decât se preconiza dar nu este încă învinsă

Inflaţia încetineşte mai repede decât se preconiza dar nu este încă învinsă, a declarat joi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, care i-a sfătuit pe oficialii băncilor centrale să îşi calibreze cu atenţie deciziile de reducere a dobânzilor în funcţie de datele statistice care vor veni în perioada următoare, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Potrivit directorului FMI, în ultimul trimestru din 2023, inflaţia de bază în economiile avansate a fost de 2,3%, semnificativ mai puţin faţă de 9,5% în urmă cu 18 luni, iar acest trend descendent est aşteptat să continue în 2024. Asta ar crea condiţiile pentru ca băncile centrale din marile economii avansate să înceapă să reducă dobânzile în a doua jumătate a acestui an, chiar dacă ritmul şi momentul în care va începe reducerea dobânzilor vor varia, a apreciat Kristalina Georgieva la un eveniment organizat de centrul de reflexie Atlantic Council.

„Pe această ultimă sută de metri este de două ori mai important ca băncile centrale să îşi păstreze independenţa”, a spus Georgieva care i-a îndemnat pe oficialii băncilor centrale să reziste la solicitările vizând o reducere anticipată a costului creditului. „O reducere prematură ar putea aduce noi surprize pe partea de inflaţie, care ar necesita noi măsuri de înăsprire a politicii monetare. Pe de altă parte, amânarea momentului în care va fi redusă dobânda ar putea frâna activitatea economică”, a subliniat Georgieva.

Directorul general al FMI a mai spus joi că următorul raport World Economic Outlook, care va fi publicat săptămâna următoare, va arăta o situaţie uşor mai bună a economiei mondiale, dată fiind activitatea robustă din SUA şi multe economii emergente, dar nu a oferit detalii specifice cu privire la noile prognoze.

Kristalina Georgieva a precizat că rezilienţa economiei mondiale este ajutată de situaţia bună de pe pieţele muncii, de consumul puternic al gospodăriilor precum şi de eliminarea blocajelor de pe lanţurile de aprovizionare, dar cu toate acestea a avertizat că “există încă multe lucruri de care să fim îngrijoraţi”.

„Contextul global a devenit mai provocator. Tensiunile geopolitice au crescut riscul de fragmentare şi, aşa cum am învăţat în ultimii ani, operăm într-o lume în care trebuie să ne aşteptăm la neaşteptat”, a afirmat Kristalina Georgieva la evenimentul organizat de Atlantic Council.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kristalina Georgieva #inflație #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.