Foametea mondială este în creştere. Agenţiile ONU avertizează asupra unei "catastrofe iminente"

Destabilizare globală, foamete şi migraţia în masă la o scară fără precedent. Este avertismentul agenţiilor ONU, care avertizează asupra unei „catastrofe iminente”.

Nivelul de foamete la nivel mondial s-a agravat din nou anul trecut, după ce în 2020 crescuse vertiginos din cauza pandemiei COVID-19, iar războiul din Ucraina şi schimbările climatice ameninţă cu foametea şi migraţia în masă la o „scară fără precedent” în acest an, potrivit agenţiilor ONU, citate de Reuters.

Până la 828 de milioane de persoane, adică aproape 10% din populaţia lumii, au fost afectate de foamete anul trecut, cu 46 de milioane mai mult decât în 2020 şi cu 150 de milioane mai mult decât în 2019, au precizat agenţiile, inclusiv Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură, Programul Alimentar Mondial şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ediţia 2022 a raportului ONU privind securitatea alimentară şi nutriţia.

Nivelul foametei la nivel mondial a rămas relativ neschimbat între 2015 şi 2019.
„Există un pericol real ca aceste cifre să urce şi mai mult în lunile următoare”, a declarat directorul executiv al PAM, David Beasley, adăugând că preţurile majorate la alimente, combustibil şi îngrăşăminte, generate de războiul dintre Rusia şi Ucraina, ameninţă să împingă ţările în foamete.

„Rezultatul va fi destabilizarea globală, foametea şi migraţia în masă la o scară fără precedent. Trebuie să acţionăm astăzi pentru a evita această catastrofă iminentă”, a adăugat el.

Rusia şi Ucraina sunt al treilea şi, respectiv, al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume, în timp ce Rusia este, de asemenea, un exportator cheie de combustibil şi îngrăşăminte.

Războiul a perturbat exporturile, a împins preţurile mondiale ale alimentelor la niveluri record şi a declanşat proteste în ţările în curs de dezvoltare care se confruntă deja cu preţuri ridicate ale alimentelor din cauza întreruperilor lanţului de aprovizionare legate de COVID-19.

Raportul ONU publicat miercuri a avertizat asupra implicaţiilor „potenţial îngrijorătoare” pentru securitatea alimentară şi nutriţie, în condiţiile în care conflictele, fenomenele climatice extreme, şocurile economice şi inegalităţile continuă să se intensifice.

Raportul a estimat că, la nivel mondial, în 2020, 22% dintre copiii sub 5 ani aveau un retard de creştere, în timp ce 6,7% sau 45 de milioane sufereau de epuizare, o formă mortală de malnutriţie care creşte riscul de deces de până la 12 ori.

Îndemnând la o revizuire a politicilor agricole, raportul arată că sectorul alimentar şi agricol mondial a primit aproape 630 de miliarde de dolari pe an sub formă de sprijin care, de multe ori, a denaturat preţurile de pe piaţă, nu a ajuns la micii fermieri, a afectat mediul şi nu a promovat producţia de alimente nutritive.

Acest sprijin include subvenţii care vizează în principal alimentele de bază bogate în calorii, cum ar fi cerealele, zahărul, carnea şi produsele lactate, în detrimentul unor alimente mai sănătoase şi nutritive, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele şi seminţele.

„În fiecare an, 11 milioane de oameni mor din cauza dietelor nesănătoase. Creşterea preţurilor la alimente înseamnă că această situaţie se va înrăutăţi”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

#foamete #alimente #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația OPEC+ a decis sâmbătă, 31 mai 2025, să majoreze semnificativ producția de petrol cu încă 411.000 de barili pe zi începând din iunie, marcând a treia lună consecutivă de creșteri. În total, în doar trei luni, cartelul care reunește peste 30 de țări producătoare de petrol va adăuga pe piață 1,2 milioane de barili noi pe zi – cel mai mare val de creștere de la relaxarea restricțiilor din 2020.

Decizia a fost luată în ciuda opoziției ferme a Rusiei, care se teme de o prăbușire a prețurilor și de un nou șoc bugetar. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Arabia Saudită a insistat să promoveze această creștere pentru a răspunde solicitărilor administrației lui Donald Trump, care a cerut public prețuri mai mici la petrol.

Situația tensionată amintește de criza din 2020, când refuzul Rusiei de a reduce producția a dus la un conflict deschis cu Riadul. Atunci, saudiții au răspuns cu reduceri agresive de prețuri și o majorare bruscă a producției, ceea ce a provocat prăbușirea cotațiilor petrolului Brent până la 5-10 dolari pe baril, iar în unele cazuri chiar sub zero. Kremlinul a fost forțat să cedeze după o lună, revenind în OPEC+ și acceptând cele mai mari reduceri de producție.

Acum, Arabia Saudită vrea să accelereze planul de creștere a producției cu 2,2 milioane de barili pe zi, pe care inițial îl planificase până la finalul lui 2026. Riadul insistă ca noile volume să fie pompate deja din acest an, ceea ce ar putea duce la o scădere a prețului Brent până la 50-60 de dolari pe baril, estimează JP Morgan. Pentru Rusia, impactul va fi devastator: petrolul Urals se vinde deja cu o reducere de cel puțin 10 dolari față de Brent, ceea ce ar putea duce prețurile Urals la 40-50 de dolari.

Guvernul rus a bugetat pentru 2025 o medie a prețului Urals de 69,7 dolari, însă această prognoză a devenit nerealistă după ce, în martie, prețurile au coborât sub 60 de dolari, în aprilie au atins doar 54 de dolari, iar în mai au stagnat la puțin peste 50 de dolari.

Ministerul de Finanțe și Ministerul Economiei din Rusia au fost nevoite să ajusteze bugetul, estimând acum un preț mediu de 56 de dolari. Veniturile din petrol și gaze vor scădea astfel la 8,3 trilioane de ruble, față de 10,9 trilioane planificate, iar deficitul bugetar va crește de trei ori, de la 1,2 trilioane la 3,8 trilioane de ruble.

Analistul ING Warren Patterson estimează că Arabia Saudită are nevoie de un preț al petrolului de 90 de dolari pentru a-și echilibra bugetul, dar Riadul ar putea accepta și un preț mai mic dacă își crește semnificativ volumul de vânzări. Situația tensionată din OPEC+ indică riscul unei noi „războaie a prețurilor” care ar putea destabiliza întreaga piață mondială a petrolului.