Fostul şef al serviciilor secrete britanice prezice căderea lui Putin: Până în 2023 ar putea fi înlăturat

Fostul şef al serviciilor secrete britanice a prezis că preşedintele rus Vladimir Putin va fi lipsit de putere până anul viitor, fiind internat într-o unitate medicală pentru boli cronice, scrie Business Insider.

Sir Richard Dearlove a fost şeful Serviciului Secret de Informaţii din Marea Britanie, cunoscut şi sub numele de MI6, din 1999 până în 2004. El a făcut declaraţiile privitoare la căderea lui Putin în timpul unui episod de miercuri al podcastului One Decision, pe care îl co-găzduieşte.

„Cred că Putin va fi ieşi din peisaj până în 2023. Foarte posibil ca actualul lider al Kremlinului să fie internat chiar într-un sanatoriu din cauza bolilor de care suferă”, a declarat Dearlove, adăugând că internarea lui Putin în sanatoriu ar putea fi o modalitate de a-l înlătura pe liderul rus de la putere fără o lovitură de stat.

Predicţia lui Dearlove este în pas cu alte rapoarte recente care sugerează că Putin este bolnav şi ar putea pierde în curând puterea.

Christo Grozev de la Bellingcat, un expert în securitatea Rusiei, a declarat săptămâna trecută că înalţi oficiali ai securităţii Kremlinului cred că războiul din Ucraina este „pierdut” şi că pârghiile puterii încep să alunece din mâinile lui Putin.

Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Maior Gen. Kyrylo Budanov, a declarat pentru Sky News săptămâna trecută că Putin se afla într-o „condiţie psihologică şi fizică foarte proastă şi este foarte bolnav”. Budanov a mai spus că este „optimist” că Ucraina va învinge şi că războiul va fi „încheiat până la sfârşitul anului”.

Fostul spion britanic Christopher Steele a declarat recent că, potrivit unor surse pe care le-a consulat personal, Putin este grav bolnav şi părăseşte în mod regulat întâlnirile pentru a-şi lua tratamentul, contribuind la „creşterea dezordinei în rândurile Kremlinului”.

Starea sănătăţii lui Putin nu poate fi confirmată, deşi agenţiile de presă au lansat informaţia că liderul de la Kremlin ar putea suferi de o serie de afecţiuni terminale.

Dearlove a mai spus că nu există un plan de succesiune în conducerea Rusiei. Cu toate acestea, persoana care ar putea prelua puterea în cazul în care Putin ar ieşi din schemă este Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#înlăturat #Marea Britanie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.