(FOTO) Angelina Jolie a vândut o pictură de Winston Churchill cu un preț record de 7 milioane de lire sterline

Un tablou al fostului prim-ministru britanic, Winston Churchill, deținut de Angelina Jolie, a fost vândut după șapte luni de licitație la Londra. Prețul de vânzare a fost de aproape de patru ori mai mare decât estimarea inițială și a depășit recordul anterior pentru o pictură realizată de Churchill, care era puțin sub 1,8 milioane de lire sterline.v

„Turnul Moscheii Koutoubia”, pictat în Marrakech în timpul celui de-al doilea Război Mondial, a fost vândut unui cumpărător anonim. Purtătorul de cuvânt al casei de licitație britanice „Christie`s”, a numit-o drept „cea mai importantă operă a lui Churchill”. „Acesta este singurul peisaj pe care l-a realizat în timpul războiului”, a adăugat.

Winston Churchill, a rămas fascinat de priveliștile din oraș și a decis să le întindă pe pânză, chiar în timpul Conferinței de la Casablanca din 1943. Pictura finită, relizată în ulei, i-a oferit-o colegului său din timpul războiului, președintele american Franklin Delano Roosevelt.

Lucrarea a ajuns în cele din urmă în posesia actriței Angelina Jolie când a fost scoasă la vânzare în New Orleans în 2011. Alte două picturi ale lui Churchill au intrat și ele la licitație. Acestea împreună cu cea adusă de Jollie, ajung la suma de 9,43 milioane de lire sterline.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.