FOTO Antreprenorul din Ungheni care produce îngrășăminte organice. Va deschide un laborator modern de testare a solului

20 Apr. 2022, 16:08
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Apr. 2022, 16:08 // Oameni şi Idei //  MD Bani

De aproape zece ani, Nicolae Alcaz produce la Ungheni îngrășăminte organice. Fertilizanții organici sunt colacul de salvare pentru terenurile degradate. Gama de fertilizanții organici „Biostim”, dezvoltată de Nicolae Alcaz, are produse pentru: pomi și arbuști fructiferi, vița de vie, legume și boboase, cereale, oleaginoase și culturi tehnice, arbuști decorativi neflorali și ierburi pentru gazon și decorative. Datorită unui grant oferit de Uniunea Europeană în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF, antreprenorul va deschide un laborator modern de testare a solului.

Datorită acestui grant, el va putea produce fertilizanți în cantități mai mari și în condiții mai bune. Totodată, investiția va genera șase noi locuri de muncă, dintre care două de înaltă calificare, laboranți în agrochimie.  De asemenea, antreprenorul va avea posibilitatea să practice activitatea sa, care până acum era sezonieră, pe tot parcursul anului.

„Laboratorul va avea utilaje care vor stabili micro și macro-elementele solului, precum și materia organică a soluțiilor care vor fi date spre testare”, spune Nicolae.

Cu banii din partea UE, antreprenorul a procurat echipament pentru laborator: utilaje de măsurare a pH, a ionilor și a sistemului foto-metric, reactor de inox pentru fermentare, dispozitive digitale. Toate acestea fac posibilă efectuarea analizelor la sol. Abia după ce va fi stabilită componența solului, se va putea veni cu soluții organice pentru fertilizarea terenului.

Un laborator de testare a solului este necesar, în condițiile folosirii excesive a substanțelor chimice: „Dacă și în anii următori se vor folosi intensiv îngrășăminte chimice, nu vom mai avea sol”, spune Nicolae Alcaz.

Cu părere de rău, unii agricultorii încă mai opun rezistență și cu greu se lasă convinși că fertilizanții organici sunt o soluție pe termen lung, sunt eficienți și necesari pentru a restabili calitatea solului.

„Din păcate, unii agricultorii sunt sceptici la produsele noi, mai ales la cele fabricate în Republica Moldova. Mulți din ei preferă fertilizanții chimici, pentru că au efect imediat, însă pe termen lung doar fertilizanți organici sunt benefici pentru sol”, afirmă Nicolae Alcaz.

În prezent, Nicolae Alcaz își comercializează marfa doar pe piața locală. Astfel, fertilizanții organici produși la Ungheni ajung direct la agricultori și distribuitori. În curând, antreprenorul planifică să înceapă exportul în UE.

„Cinci ani am făcut teste în mai multe laboratoare și centre științifice din România, iar la finele anului 2021, am obținut autorizația pentru export. Acum suntem la etapa de identificare a distribuitorilor și planificăm în toamnă să facem primul export de probă. Intenția noastră este să ajungem pe segmentul românesc de piață, iar ulterior ne orientăm către cel bulgăresc”, menționează Nicolae Alcaz.

Valoarea totală a granturilor destinate mediului de afaceri din regiunile Cahul și Ungheni care vor fi oferite în perioada 2020-2024 în cadrul programului este de aproximativ 1,7 mln. euro.

Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 mln. euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

Realitatea Live

14 Ian. 2026, 16:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2026, 16:37 // Actual //  Ursu Victor

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!