FOTO Antreprenorul din Ungheni care produce îngrășăminte organice. Va deschide un laborator modern de testare a solului

De aproape zece ani, Nicolae Alcaz produce la Ungheni îngrășăminte organice. Fertilizanții organici sunt colacul de salvare pentru terenurile degradate. Gama de fertilizanții organici „Biostim”, dezvoltată de Nicolae Alcaz, are produse pentru: pomi și arbuști fructiferi, vița de vie, legume și boboase, cereale, oleaginoase și culturi tehnice, arbuști decorativi neflorali și ierburi pentru gazon și decorative. Datorită unui grant oferit de Uniunea Europeană în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF, antreprenorul va deschide un laborator modern de testare a solului.

Datorită acestui grant, el va putea produce fertilizanți în cantități mai mari și în condiții mai bune. Totodată, investiția va genera șase noi locuri de muncă, dintre care două de înaltă calificare, laboranți în agrochimie.  De asemenea, antreprenorul va avea posibilitatea să practice activitatea sa, care până acum era sezonieră, pe tot parcursul anului.

„Laboratorul va avea utilaje care vor stabili micro și macro-elementele solului, precum și materia organică a soluțiilor care vor fi date spre testare”, spune Nicolae.

Cu banii din partea UE, antreprenorul a procurat echipament pentru laborator: utilaje de măsurare a pH, a ionilor și a sistemului foto-metric, reactor de inox pentru fermentare, dispozitive digitale. Toate acestea fac posibilă efectuarea analizelor la sol. Abia după ce va fi stabilită componența solului, se va putea veni cu soluții organice pentru fertilizarea terenului.

Un laborator de testare a solului este necesar, în condițiile folosirii excesive a substanțelor chimice: „Dacă și în anii următori se vor folosi intensiv îngrășăminte chimice, nu vom mai avea sol”, spune Nicolae Alcaz.

Cu părere de rău, unii agricultorii încă mai opun rezistență și cu greu se lasă convinși că fertilizanții organici sunt o soluție pe termen lung, sunt eficienți și necesari pentru a restabili calitatea solului.

„Din păcate, unii agricultorii sunt sceptici la produsele noi, mai ales la cele fabricate în Republica Moldova. Mulți din ei preferă fertilizanții chimici, pentru că au efect imediat, însă pe termen lung doar fertilizanți organici sunt benefici pentru sol”, afirmă Nicolae Alcaz.

În prezent, Nicolae Alcaz își comercializează marfa doar pe piața locală. Astfel, fertilizanții organici produși la Ungheni ajung direct la agricultori și distribuitori. În curând, antreprenorul planifică să înceapă exportul în UE.

„Cinci ani am făcut teste în mai multe laboratoare și centre științifice din România, iar la finele anului 2021, am obținut autorizația pentru export. Acum suntem la etapa de identificare a distribuitorilor și planificăm în toamnă să facem primul export de probă. Intenția noastră este să ajungem pe segmentul românesc de piață, iar ulterior ne orientăm către cel bulgăresc”, menționează Nicolae Alcaz.

Valoarea totală a granturilor destinate mediului de afaceri din regiunile Cahul și Ungheni care vor fi oferite în perioada 2020-2024 în cadrul programului este de aproximativ 1,7 mln. euro.

Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 mln. euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

#fertilizanti organici #laborator modern #biostim #EU4Moldova: Regiuni-cheie #afacere #Antreprenor #PNUD #UNICEF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.