FOTO Antreprenorul din Ungheni care produce îngrășăminte organice. Va deschide un laborator modern de testare a solului

20 Apr. 2022, 16:08
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Apr. 2022, 16:08 // Oameni şi Idei //  MD Bani

De aproape zece ani, Nicolae Alcaz produce la Ungheni îngrășăminte organice. Fertilizanții organici sunt colacul de salvare pentru terenurile degradate. Gama de fertilizanții organici „Biostim”, dezvoltată de Nicolae Alcaz, are produse pentru: pomi și arbuști fructiferi, vița de vie, legume și boboase, cereale, oleaginoase și culturi tehnice, arbuști decorativi neflorali și ierburi pentru gazon și decorative. Datorită unui grant oferit de Uniunea Europeană în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF, antreprenorul va deschide un laborator modern de testare a solului.

Datorită acestui grant, el va putea produce fertilizanți în cantități mai mari și în condiții mai bune. Totodată, investiția va genera șase noi locuri de muncă, dintre care două de înaltă calificare, laboranți în agrochimie.  De asemenea, antreprenorul va avea posibilitatea să practice activitatea sa, care până acum era sezonieră, pe tot parcursul anului.

„Laboratorul va avea utilaje care vor stabili micro și macro-elementele solului, precum și materia organică a soluțiilor care vor fi date spre testare”, spune Nicolae.

Cu banii din partea UE, antreprenorul a procurat echipament pentru laborator: utilaje de măsurare a pH, a ionilor și a sistemului foto-metric, reactor de inox pentru fermentare, dispozitive digitale. Toate acestea fac posibilă efectuarea analizelor la sol. Abia după ce va fi stabilită componența solului, se va putea veni cu soluții organice pentru fertilizarea terenului.

Un laborator de testare a solului este necesar, în condițiile folosirii excesive a substanțelor chimice: „Dacă și în anii următori se vor folosi intensiv îngrășăminte chimice, nu vom mai avea sol”, spune Nicolae Alcaz.

Cu părere de rău, unii agricultorii încă mai opun rezistență și cu greu se lasă convinși că fertilizanții organici sunt o soluție pe termen lung, sunt eficienți și necesari pentru a restabili calitatea solului.

„Din păcate, unii agricultorii sunt sceptici la produsele noi, mai ales la cele fabricate în Republica Moldova. Mulți din ei preferă fertilizanții chimici, pentru că au efect imediat, însă pe termen lung doar fertilizanți organici sunt benefici pentru sol”, afirmă Nicolae Alcaz.

În prezent, Nicolae Alcaz își comercializează marfa doar pe piața locală. Astfel, fertilizanții organici produși la Ungheni ajung direct la agricultori și distribuitori. În curând, antreprenorul planifică să înceapă exportul în UE.

„Cinci ani am făcut teste în mai multe laboratoare și centre științifice din România, iar la finele anului 2021, am obținut autorizația pentru export. Acum suntem la etapa de identificare a distribuitorilor și planificăm în toamnă să facem primul export de probă. Intenția noastră este să ajungem pe segmentul românesc de piață, iar ulterior ne orientăm către cel bulgăresc”, menționează Nicolae Alcaz.

Valoarea totală a granturilor destinate mediului de afaceri din regiunile Cahul și Ungheni care vor fi oferite în perioada 2020-2024 în cadrul programului este de aproximativ 1,7 mln. euro.

Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 mln. euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!