FOTO Producători de fructe – prezenți la Conferința Business-ul Fructelor. Cu ce provocări se confruntă sectorul

07 Dec. 2023, 16:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Dec. 2023, 16:43 // Actual //  bani.md

Producători și exportatori de fructe din toate regiunile țării participă, pe 7 și 8 decembrie, la Conferința Națională „Business-ul Fructelor”. Evenimentul este organizat de Moldova Fruct, în parteneriat cu Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova și Agenția de Investiții. Anul acesta, conferința a adunat mai mult de 200 de producători și exportatori de fructe, specialiști din domeniu, precum și 27 de vorbitori, dintre care 17 internaționali și 10 locali.

Prezentă la eveniment, Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova, a apreciat eforturile pomicultorilor și a menționat despre succesele înregistrate în acest an de sectorul de fructe.

„Încurajăm producătorii și exportatorii de fructe să coopereze pentru a reuși să livreze la export cantități uniforme și omogene de fructe. Guvernul împreună cu Ministerul Agriculturii lucrează la politici care să faciliteze activitatea producătorilor agricoli, să le ofere acces la finanțare, inclusiv din surse ala Uniunii Europene”, a spus Maia Sandu.

Membrii Moldova Fruct au solicitat implicarea statului în soluționarea celor mai stringente probleme ale sectorului.

„Producătorii de fructe au nevoie de acces la credite ieftine și atragerea resurselor disponibile din programele UE, un program de dezvoltare a sectorului de irigare bazat pe un management durabil de utilizare a apelor și asigurarea unui regim predictibil și fluid de traversare a frontierei terestre cu Uniunea Europeană”, a menționat Vitalie Gorincioi, președintele Asociației Moldova Fruct.

În anul 2023, producătorii și exportatorii de fructe din Republica Moldova au reușit să livreze cantități record de fructe la export. Cireșele, prunele și strugurii de masă s-au bucurat de cerere sporită pe piața Uniunii Europene. Moldova a exportat în acest sezon 16,7 mii tone de cireșe, 78 mii tone de prune și, până la sfârșitul lunii noiembrie, 55 mii tone de struguri.

Succesul se datorează investițiilor în tehnologii de producere, echipamente de post-recoltare și ambalaj care să corespundă cerințelor pieței, deficitului de fructe în țările Uniunii Europene și eforturilor enorme de promovare a fructelor moldovenești pe piața internațională.

Totuși, sectorul de fructe se confruntă în continuare cu un șir de provocări și probleme. Lipsa sortimentului de soiuri solicitat pe piața din Occident, concurența acerbă de pe piața fructelor, lipsa cooperării în cadrul sectorului, toate acestea contribuie la poziționarea Moldovei pe piață în segmentul de preț mediu și sub mediu.

Pentru a schimba această perspectivă și pentru a analiza aceste provocări, în cadrul ediției a IX-a a Conferinței Naționale „Business-ul Fructelor”, actorii cheie din sector abordează subiecte ce țin de creșterea competitivității fructelor moldovenești, ajustarea tehnologiilor de producere, direcțiile necesare de investiții pentru a moderniza sectorul fructelor, sunt prezentate inovații din sector, soiuri și portaltoaie, sunt discutate standardele de calitate solicitate pe diferite piețe.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!