(FOTO) S-a deschis cea mai lungă pârtie de schi din România. Priveliște de poveste

Pe 24 ianuarie s-a deschis pârtia Semenic – Valiug, cea mai lungă pârtie din România, având o lungime de 5,6 kilometri.

Pârtia este de dificultate medie și coboară de la Muntele Semenic până la Valiug, la Ponton Casa Baraj.

Sunt două variante pregătite:

varianta A, cu început din pârtia Slalom Uriaș,
varianta B, ce se desprinde din pârtia Crucea de brazi, mai sus de cabana Prietenii Munților.

Ambele variante au porțiunea finală comună.

Returul în stațiunea Semenic se face cu două autobuze din aproximativ 30 în 30 de minute, care funcționează pe principiul primul venit, primul servit. Plecarea autobuzelor se face din parcarea Ponton Casa Baraj, ce este în curba de dinainte de pârtia de schi.

Intervalul de lucru este 09:30 – 16:30.

Proiectul de dezvoltare a zonei turistice Semenic-Crivaia prevede și realizarea unei telegondole cu o lungime de aproximativ 4 kilometri, însă, deocamdată, până la finalizarea acesteia, transportul schiorilor se va face cu autobuze.

Atenție mare la orientare, condițiile meteo și tehnica de schi

Fiecare schior face coborârea pe proprie răspundere, aceasta pârtie nefiind supravegheată de echipa SALVAMONT.

Pârtiile sunt bătute, dar proiectul privind domeniul schiabil Semenic este în desfășurare și mai durează până când gondola, tunurile de zăpadă și cele necesare vor fi montate.

#partie de schi #munte #calatorii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.