(FOTO) S-a deschis cea mai lungă pârtie de schi din România. Priveliște de poveste

Pe 24 ianuarie s-a deschis pârtia Semenic – Valiug, cea mai lungă pârtie din România, având o lungime de 5,6 kilometri.

Pârtia este de dificultate medie și coboară de la Muntele Semenic până la Valiug, la Ponton Casa Baraj.

Sunt două variante pregătite:

varianta A, cu început din pârtia Slalom Uriaș,
varianta B, ce se desprinde din pârtia Crucea de brazi, mai sus de cabana Prietenii Munților.

Ambele variante au porțiunea finală comună.

Returul în stațiunea Semenic se face cu două autobuze din aproximativ 30 în 30 de minute, care funcționează pe principiul primul venit, primul servit. Plecarea autobuzelor se face din parcarea Ponton Casa Baraj, ce este în curba de dinainte de pârtia de schi.

Intervalul de lucru este 09:30 – 16:30.

Proiectul de dezvoltare a zonei turistice Semenic-Crivaia prevede și realizarea unei telegondole cu o lungime de aproximativ 4 kilometri, însă, deocamdată, până la finalizarea acesteia, transportul schiorilor se va face cu autobuze.

Atenție mare la orientare, condițiile meteo și tehnica de schi

Fiecare schior face coborârea pe proprie răspundere, aceasta pârtie nefiind supravegheată de echipa SALVAMONT.

Pârtiile sunt bătute, dar proiectul privind domeniul schiabil Semenic este în desfășurare și mai durează până când gondola, tunurile de zăpadă și cele necesare vor fi montate.

#partie de schi #munte #calatorii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între infrastructura feroviară și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul de la Chișinău, Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

Potrivit acestuia, reforma prevede crearea societății pe acțiuni CFM Marfă și Pasageri, care va prelua activitățile comerciale de transport, în timp ce CFM Infrastructură va rămâne o întreprindere de stat, responsabilă de gestionarea rețelei feroviare. Infrastructura, considerată critică pentru stat, nu va fi privatizată și va putea beneficia de subvenții directe din bugetul public.

„Noi vom constitui acel agent economic S.A. CFM Marfă și Pasageri și va rămâne întreprinderea de stat CFM Infrastructură. Noi nu putem subvenționa agenți economici, dar putem subvenționa infrastructura care ne aparține nouă, statului. Am prevăzut în bugetul pentru anul 2026 resurse financiare pentru această subvenție”, a declarat Vladimir Bolea.

Vicepremierul a subliniat că, odată finalizată reforma, CFM Infrastructură ar urma să intre într-o etapă accelerată de dezvoltare, beneficiind de finanțare publică stabilă, ceea ce va permite investiții în modernizarea rețelei feroviare.

Modernizarea căilor ferate va fi realizată integral în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, atât la nivel de infrastructură, cât și de servicii. Procesul a început în 2025 și are două direcții majore: transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională și digitalizarea proceselor interne.

„Indiferent de faptul că la unele capitole suntem încă în anii ’80–’90, tot ce se face acum va fi conform cerințelor Uniunii Europene. Vorbim despre o cale ferată cu un viitor economic foarte mare, iar digitalizarea proceselor va aduce un nivel mult mai ridicat de siguranță”, a mai spus ministrul.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea administrării infrastructurii de activitățile de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, aprobat în 2022, însă reforma nu a fost implementată până acum. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în sfârșit, până la capăt.