(FOTO) TOP cele mai periculoase drumuri din lume. În listă se regăsește și Transfăgărășan

Vacanțele sunt motiv de bucurie mereu, dar mai ales atunci când este vorba despre aventuri în locuri în care nu ai mai fost. Ce te faci însă când ajungi, pentru prima dată cu mașina, pe un drum care îți dă fiori? Unul dintre aceste drumuri se află chiar în România.

Drumurile periculoase pot fi întâlnite în mai multe state de pe întreg mapamondul, unele mai speciale, însă, au determinat și realizarea unui astfel de top.

Trecătoarea Los Caracoles, Chile

Nu este un drum pentru cei slabi de înger. De pe această trecătoare din Chile, ai vedere spre cel mai înalt vârf al Argentinei, Aconcagua. Cu o mulțime de curbe care îți dau sigur amețeli, răbdarea e esențială când ești pe Los Caracoles, mai ales dacă ești blocat în spatele unui tractor. Din fericire, în cea mai mare parte a anului, drumul e acoperit de zăpadă, așa că accesul e limitat.

Zoji La Pass, India

Cu depresiunea Drass pe o parte și Kashmir pe cealaltă, Zoji La Pass e închis jumătate din an din cauza căderilor masive de zăpadă. Se redeschide primăvara, când ai ocazia să tremuri de frică de-a lungul a 9km de drum, la o altitudine de 3528km deasupra nivelului mării. Drumul e format dintr-o singură bandă, iar în cel mai înalt punct al său trebuie să te miști cu grijă pentru că oxigenul e redus.

Autostrada „Prieteniei” Karakoram, China-Pakistan

Aflată la o înălțime de 4.714m, autostrada Karakoram e cel mai înalt drum de pe planetă și e adesea denumită ”A opta minune a lumii.” Construcția a început în 1959 și drumul a fost deschis publicului în 1979. Din cauza vremii dure, dar și a alunecărilor de teren, peste 800 de pakistanezi și 200 de chinezi și-au pierdut aici viața.

Tunelul Guoliang, China

În munții Taihang din provincia chineză Henan, a fost săpat în stâncă un drum-tunel remarcabil între anii 1972 și 1977. Mare mare parte din el a fost realizat manual de muncitori, fără ca aceștia să poate folosi utilaje.

Yungasul de Nord, Bolivia

Supranumit Drumul Morții, a fost construit in 1930 de prizonierii din Paraguay capturați după Războiul Chaco. Drumul are 400km și leagă Los Yungas de capitala Boliviei, La Paz. Se ridică până la 4000m și se spune că aproximativ 300 de oameni mor aici în fiecare an în accidente de mașină, când vor să facă depășiri. Din cauza lipsei parapeților și a drumului îngust, cad în gol.

Autostrada Sichuan-Tibet, China

Amenințată mereu de avalanșe care se pot declanșa spontan, acest drum este pe atât de periculos pe cât este de frumos. Păduri dese, vârfuri montane străjuiesc autostrada de doua mii de kilometri. Aceasta leagă provincia Chendu, capitala Sichuanului de capitala Tibetului, Lhasa. Se crede că 1000 de oameni au murit în timpul construcției autostrăzii, care s-a deschis oficial în 1954.

Autostrada Bayburt D915, Turcia

Multă vreme considerat cel mai periculos drum din lume, autostrada Bayburt a fost construită de soldații ruși în 1916, în muntele Soganli. Are 179km, iar porțiunea dintre Of și Bayburt e considerată cea mai grea, cu 29 de curbe la limită, și fără niciun parapet de protecție.

Transfăgărășanul, România

Șoseaua românească facută pe timpul dictaturii lui Nicolae Ceausescu, este pe cât de spectaculoasă, pe atât de periculoasă. A fost inaugurat acum 38 de ani și este supranumit „Bulevardul Carpaților”. Traversează cele mai înalte zone din Carpații Meridionali și leagă Curtea de Argeș de Sibiu. Transfăgărășanul a fost numit cel mai bun drum din lume de realizatorii emisiunii Top Gear. Se spune că în timpul construirii acestui drum, au murit câteva sute de oameni, iar în memoria acestora au fost construite la cotele 1200 și 1600 m, două monumente care poartă numele de Poarta Geniștilor.

Le Passage du Gois

Este un drum deschis doar câteva ore pe zi. Dacă nu citești bine programul, s-ar putea să fii luat de ape, deoarece mareea scufundă șoseaua în cea mai mare parte a zilei. Așadar nu este destinat celor care nu sunt în stare să-și organizeze bine programul chiar dacă se află în vacanță.

Șoseaua Hana, Hawaii

Este una din cele mai frumoase șosele din lume, dar și periculoase, pentru că toți cei 64 de kilometri ai drumului sunt plini de curbe și viraje riscante. Vă puteți încerca nervii și pe Hana, Hawaii – o șosea de pe insula Maui lungă de 112 kilometri, pe care sunt 59 de poduri, dintre care 46 cu o singură bandă. Gradul mare de pericol se datorează alunecărilor de teren care au loc zilnic.

#transfagarasan #periculoase #drumuri #cele mai

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.