FOTO Toyota Prius revine cu un nou design și performanțe îmbunătățite

Noua generație Toyota Prius mizează acum pe reducerea consumului, dar mai ales pe design și performanțe.

Lansarea celei de a cincea generații Toyota Prius aduce în atenție o schimbare importantă în strategia producătorului nipon cu privire la acest model. Spre deosebire de generațiile anterioare, care mizau pe un consum redus de carburant grație unui sistem hibrid performant, cea de-a cincea adaugă un plus de atractivitate.

Păstrând o siluetă familiară, designerii niponi au reușit să imprime modelului aspectul unuia sportiv. Iar sportivitatea nu este doar o iluzie. Varianta PHEV a noului Prius – singura care va fi comercializată în Europa – dezvoltă peste 200 CP, mult peste ceea ce ofereau generațiile anterioare.

Cei 213 CP ai noului Prius sunt rezultați dintr-un sistem hibrid cu încărcare la priză care alătură un motor termic de 2.0 litri alimentat cu benzină și unul electric alimentat de o baterie litiu-ion de generație nouă (13,6 kWh) care, la nevoie, poate asigura deplasarea complet electrică pe o distanță cu 50% mai mare decât în cazul vechii generații. În plus, pentru maximizarea eficienței, Toyota a dotat noul Prius cu celule fotovoltaice pe plafon.

Noul model Toyota Prius este mai mic față de generația anterioară. Înălțimea a fost redusă cu 50 mm, iar lungimea cu 46 mm. Ampatamentul a crescut însă cu 50 mm, iar lățimea cu 22 mm.

Pe alte piețe ale lumii, Toyota va oferi și o varianta clasic hibridă hybrid clasic pe alte piețe. Datele tehnice complete vor fi dezvăluite în 5 decembrie, atunci când va fi prezentată versiunea europeană a modelului Toyota Prius.

Interiorul vehiculului este împărțit în trei zone în conformitate cu noua „arhitectură insulară” a modelului Prius – modulul șoferului, panoul de instrumente și elementele înconjurătoare.

Mai multe detalii despre versiunea europeană a modelului Toyota Prius vor fi disponibile în luna decembrie.

<1>

#productiv #toyota #design

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.