FOTO, VIDEO MAI: Rândurile de camioane de la vamă devin mai mici. Câte TIRuri staționează la Leușeni #Ziua16

Timpul de așteptare pentru șoferii de camioane devine mai scurt la vama moldo-română. Potrivit Ministerului de Interne de la Chișinău, la Leușeni rândul de TIRuri este de circa doi kilometri.

Marți dimineață, la ora 5:00, erau înregistrate 126 de camioane cu marfă și alimente care așteptau să fie supuse controalelor la frontieră. Către ora 10:20 acolo staționează 95 de camioane.

Luni s-a înregistrat record cu privire la numărul camioanelor care au traversat frontiera pe la Leușeni – 437. frontiera prin punctul Leușeni-Albița, ceea ce reprezintă 437 de autocamioane față de 320 în ziua precedentă. Conform MAI, numărul tirurilor procesate ieri, în punctul de frontieră Leușeni-Albița, a fost aproape cu 50% mai mare față de totalul traversărilor de ieri pentru sectorul moldo-român.

Luni, în punctele de frontieră cu România, 852 de autocamioane au traversat hotarul. (Cahul – 89 de tiruri, Costești- 53 de tiruri, Giurgiulești-Galați – 170 de tiruri, Lipcani-Rădăuți – 3 tiruri, Sculeni-100 tiruri). De asemenea, pe 13 iunie, din Ucraina în țara noastră au intrat 478 de camioane.

În același timp, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență instalează insule de suport pentru șoferi. Acestea vor fi dotate cu bloc sanitar, apa potabilă, bloc medical și vor fi umbrite. IGSU intenționează și amplasarea unui spațiu pentru gătit și servit masa. Accesul către insule va fi pedestru pentru șoferi și vor fi instalate în proximitatea șoselelor.

„În ultimele zile, MAI intervine în rezolvarea situației din punctul de frontieră Leușeni – Albița din cauza numărului mare de tiruri care așteaptă să treacă frontiera de stat. Concomitent, MAI intervine și în celelalte puncte ale frontierei de stat cu România, pentru reducerea pe cât posibil a timpilor de așteptare”, se arată într-un mesaj al Ministerului

În același timp, responsabilii precizează că autoritățile din țara noastră continuă discuțiile cu partea romană pentru operaționalizarea efectivă a controlului echipelor mixte în punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.

Precizăm că săptămâna trecută la în apropiere de Leușeni rândurile de camioane ajungeau și la 10 kilometri. Realitatea a reușit să surprindă atunci imagini cu sutele de camioane care așteptau pentru a trece controalele vamale.

Problema nu este una nouă, iar șoferii camioanelor se petreceau în rând anterior circa 48 de ore din cauza infrastructurii precare pe partea română. După izbucnirea războiului, timpul pe care în petrec până a ajunge la verificări s-a mărit de circa 2,5 ori, iar transportatorii au adresat o scrisoare conducerii țării, cerând colaborare între Chișinău și București pentru soluționarea chestiunii.

Natalia Gavrilița a discutat subiectul cu omologul său român, Nicolae Ciucă. Cei doi s-au înțeles să implementeze vămuirea comună, Republica Moldova a asigurat șoferilor asistență psihologică și medicală, iar partea română a suplinit numărul angajaților sanitar-veterinari la posturi.

#camioane #transportatori #MAI #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.