FOTO, VIDEO MAI: Rândurile de camioane de la vamă devin mai mici. Câte TIRuri staționează la Leușeni #Ziua16

14 Iun. 2022, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Iun. 2022, 12:10 // Actual //  MD Bani

Timpul de așteptare pentru șoferii de camioane devine mai scurt la vama moldo-română. Potrivit Ministerului de Interne de la Chișinău, la Leușeni rândul de TIRuri este de circa doi kilometri.

Marți dimineață, la ora 5:00, erau înregistrate 126 de camioane cu marfă și alimente care așteptau să fie supuse controalelor la frontieră. Către ora 10:20 acolo staționează 95 de camioane.

Luni s-a înregistrat record cu privire la numărul camioanelor care au traversat frontiera pe la Leușeni – 437.  frontiera prin punctul Leușeni-Albița, ceea ce reprezintă 437 de autocamioane față de 320 în ziua precedentă. Conform MAI, numărul tirurilor procesate ieri, în punctul de frontieră Leușeni-Albița, a fost aproape cu 50% mai mare față de totalul traversărilor de ieri pentru sectorul moldo-român.

Luni, în punctele de frontieră cu România, 852 de autocamioane  au traversat hotarul. (Cahul – 89 de tiruri, Costești- 53 de tiruri, Giurgiulești-Galați – 170 de tiruri, Lipcani-Rădăuți – 3 tiruri, Sculeni-100 tiruri). De asemenea, pe 13 iunie, din Ucraina în țara noastră au intrat 478 de camioane.

În același timp, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență instalează insule de suport pentru șoferi. Acestea vor fi dotate cu bloc sanitar, apa potabilă, bloc medical și vor fi umbrite. IGSU intenționează și amplasarea unui spațiu pentru gătit și servit masa. Accesul către insule va fi pedestru pentru șoferi și vor fi instalate în proximitatea șoselelor.

„În ultimele zile, MAI intervine în rezolvarea situației din punctul de frontieră Leușeni – Albița din cauza numărului mare de tiruri care așteaptă să treacă frontiera de stat. Concomitent, MAI intervine și în celelalte puncte ale frontierei de stat cu România, pentru reducerea pe cât posibil a timpilor de așteptare”, se arată într-un mesaj al Ministerului

În același timp, responsabilii precizează că autoritățile din țara noastră continuă discuțiile cu partea romană pentru operaționalizarea efectivă a controlului echipelor mixte în punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.

Precizăm că săptămâna trecută la în apropiere de Leușeni rândurile de camioane ajungeau și la 10 kilometri. Realitatea a reușit să surprindă atunci imagini cu sutele de camioane care așteptau pentru a trece controalele vamale.

Problema nu este una nouă, iar șoferii camioanelor se petreceau în rând anterior circa 48 de ore din cauza infrastructurii precare pe partea română. După izbucnirea războiului, timpul pe care în petrec până a ajunge la verificări s-a mărit de circa 2,5 ori, iar transportatorii au adresat o scrisoare conducerii țării, cerând colaborare între Chișinău și București pentru soluționarea chestiunii.

Natalia Gavrilița a discutat subiectul cu omologul său român, Nicolae Ciucă. Cei doi s-au înțeles să implementeze vămuirea comună, Republica Moldova a asigurat șoferilor asistență psihologică și medicală, iar partea română a suplinit numărul angajaților sanitar-veterinari la posturi.

 

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!