FOTO, VIDEO MAI: Rândurile de camioane de la vamă devin mai mici. Câte TIRuri staționează la Leușeni #Ziua16

14 Iun. 2022, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Iun. 2022, 12:10 // Actual //  MD Bani

Timpul de așteptare pentru șoferii de camioane devine mai scurt la vama moldo-română. Potrivit Ministerului de Interne de la Chișinău, la Leușeni rândul de TIRuri este de circa doi kilometri.

Marți dimineață, la ora 5:00, erau înregistrate 126 de camioane cu marfă și alimente care așteptau să fie supuse controalelor la frontieră. Către ora 10:20 acolo staționează 95 de camioane.

Luni s-a înregistrat record cu privire la numărul camioanelor care au traversat frontiera pe la Leușeni – 437.  frontiera prin punctul Leușeni-Albița, ceea ce reprezintă 437 de autocamioane față de 320 în ziua precedentă. Conform MAI, numărul tirurilor procesate ieri, în punctul de frontieră Leușeni-Albița, a fost aproape cu 50% mai mare față de totalul traversărilor de ieri pentru sectorul moldo-român.

Luni, în punctele de frontieră cu România, 852 de autocamioane  au traversat hotarul. (Cahul – 89 de tiruri, Costești- 53 de tiruri, Giurgiulești-Galați – 170 de tiruri, Lipcani-Rădăuți – 3 tiruri, Sculeni-100 tiruri). De asemenea, pe 13 iunie, din Ucraina în țara noastră au intrat 478 de camioane.

În același timp, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență instalează insule de suport pentru șoferi. Acestea vor fi dotate cu bloc sanitar, apa potabilă, bloc medical și vor fi umbrite. IGSU intenționează și amplasarea unui spațiu pentru gătit și servit masa. Accesul către insule va fi pedestru pentru șoferi și vor fi instalate în proximitatea șoselelor.

„În ultimele zile, MAI intervine în rezolvarea situației din punctul de frontieră Leușeni – Albița din cauza numărului mare de tiruri care așteaptă să treacă frontiera de stat. Concomitent, MAI intervine și în celelalte puncte ale frontierei de stat cu România, pentru reducerea pe cât posibil a timpilor de așteptare”, se arată într-un mesaj al Ministerului

În același timp, responsabilii precizează că autoritățile din țara noastră continuă discuțiile cu partea romană pentru operaționalizarea efectivă a controlului echipelor mixte în punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.

Precizăm că săptămâna trecută la în apropiere de Leușeni rândurile de camioane ajungeau și la 10 kilometri. Realitatea a reușit să surprindă atunci imagini cu sutele de camioane care așteptau pentru a trece controalele vamale.

Problema nu este una nouă, iar șoferii camioanelor se petreceau în rând anterior circa 48 de ore din cauza infrastructurii precare pe partea română. După izbucnirea războiului, timpul pe care în petrec până a ajunge la verificări s-a mărit de circa 2,5 ori, iar transportatorii au adresat o scrisoare conducerii țării, cerând colaborare între Chișinău și București pentru soluționarea chestiunii.

Natalia Gavrilița a discutat subiectul cu omologul său român, Nicolae Ciucă. Cei doi s-au înțeles să implementeze vămuirea comună, Republica Moldova a asigurat șoferilor asistență psihologică și medicală, iar partea română a suplinit numărul angajaților sanitar-veterinari la posturi.

 

Realitatea Live

29 Nov. 2025, 11:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2025, 11:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII