Francezii au câștigat miliarde de euro din exportul de vin și băuturi spirtoase. Au înregistrat valori record

Exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase au atins anul trecut o nouă valoare record – 15,5 miliarde de euro – o creştere de 28% faţă de 2020 şi de 11% comparativ cu 2019, a anunţat marţi Federaţia exportatorilor francezi de vinuri şi băuturi spirtoase (FEVS), transmite Reuters.

Potrivit informațiilor, valoarea exporturilor ar fi crescut, în special, în urma renunţării de către SUA la tarifele vamale suplimentare impuse vinului şi băuturilor spirtoase din Franţa şi a redresării economiei după pandemia de COVID-19.

Vânzările de vin şi băuturi spirtoase în afara ţării, a doua mare categorie de export pentru Franţa după industria aerospaţială, au crescut şi în volum, ajungând la 203 milioane de lăzi cu 12 sticle, un avans de 11% faţă de 2020 şi de 4% comparativ cu 2019, scrie Agerpres.

Livrările către SUA – cea mai mare piaţă externă pentru vinul şi şi băuturi spirtoase din Franţa – au urcat cu 34% anul trecut, la 4,1 miliarde de euro, după ce în martie au fost suspendate sancţiunile, a precizat FEVS. Comparativ cu 2019, exporturile către piaţa americană au urcat cu 10%.
Dar exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase în 2022 şi în 2023 ar putea fi afectate de producţia mai scăzută, după ce viile au fost devastate de îngheţ în primăvară, a avertizat preşedintele FEVS, Cesar Giron.

Anul trecut, producţia totală de vin a scăzut cu 23%, în condiţiile în care în celebra regiune Beaujolais s-a recoltat doar jumătate din volumul mediu iar în zona Bordeaux producţia a scăzut cu un sfert.

Alte date publicate luni arată că producătorii francezi de şampanie au înregistrat anul trecut un nou record istoric de vânzări, depăşind precedentul record stabilit în 2019, pe măsură ce relansarea restricţiilor introduse în contextul pandemiei a dus la creşterea explozivă a exporturilor, în special în SUA.

#bauturi spirtoase #vin #vanzari #export #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.