Francezii au câștigat miliarde de euro din exportul de vin și băuturi spirtoase. Au înregistrat valori record

Exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase au atins anul trecut o nouă valoare record – 15,5 miliarde de euro – o creştere de 28% faţă de 2020 şi de 11% comparativ cu 2019, a anunţat marţi Federaţia exportatorilor francezi de vinuri şi băuturi spirtoase (FEVS), transmite Reuters.

Potrivit informațiilor, valoarea exporturilor ar fi crescut, în special, în urma renunţării de către SUA la tarifele vamale suplimentare impuse vinului şi băuturilor spirtoase din Franţa şi a redresării economiei după pandemia de COVID-19.

Vânzările de vin şi băuturi spirtoase în afara ţării, a doua mare categorie de export pentru Franţa după industria aerospaţială, au crescut şi în volum, ajungând la 203 milioane de lăzi cu 12 sticle, un avans de 11% faţă de 2020 şi de 4% comparativ cu 2019, scrie Agerpres.

Livrările către SUA – cea mai mare piaţă externă pentru vinul şi şi băuturi spirtoase din Franţa – au urcat cu 34% anul trecut, la 4,1 miliarde de euro, după ce în martie au fost suspendate sancţiunile, a precizat FEVS. Comparativ cu 2019, exporturile către piaţa americană au urcat cu 10%.
Dar exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase în 2022 şi în 2023 ar putea fi afectate de producţia mai scăzută, după ce viile au fost devastate de îngheţ în primăvară, a avertizat preşedintele FEVS, Cesar Giron.

Anul trecut, producţia totală de vin a scăzut cu 23%, în condiţiile în care în celebra regiune Beaujolais s-a recoltat doar jumătate din volumul mediu iar în zona Bordeaux producţia a scăzut cu un sfert.

Alte date publicate luni arată că producătorii francezi de şampanie au înregistrat anul trecut un nou record istoric de vânzări, depăşind precedentul record stabilit în 2019, pe măsură ce relansarea restricţiilor introduse în contextul pandemiei a dus la creşterea explozivă a exporturilor, în special în SUA.

#bauturi spirtoase #vin #vanzari #export #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a avertizat, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza dependenței de „banii politici”, pe care i-a comparat cu un „iaz de ploaie”: vin când există susținere politică, dar pot dispărea rapid odată cu schimbarea fluxurilor politice.

Potrivit lui Ioniță, Uniunea Europeană privește tot mai prudent situația din Republica Moldova și ar putea reintroduce condiționalități stricte, similare celor 28 de condiții economice formulate în 2016–2017, care, spune economistul, nu au fost niciodată anulate și pot fi reamintite oricând. „UE se va uita la democrație, la bani și la implementarea reformelor, iar aici avem probleme”, a subliniat el.

Un exemplu concret este proiectul apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, care prevede circa 50 de milioane de euro grant din partea UE și a Germania. Proiectul ar urma să asigure apă pentru raioanele Strășeni și Călărași, să ieftinească apa în Chișinău prin creșterea numărului de consumatori și să reducă costurile de pompare, însă se află în blocaj de peste un an. Ioniță susține că există „un sabotaj din interiorul sistemului”.

Economistul a menționat că ministrul Vladimir Bolea ar fi demarat ședințe pentru a identifica blocajele, iar primarul de Strășeni, Valentina Căseani, ar fi confirmat existența unor obstacole instituționale. „Este grant, nu împrumut. Dacă mai pierdem un an, vom ajunge să explicăm de ce am ratat 50 de milioane de euro”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că, raportat la PIB, Moldova primește de cel puțin două ori mai puține granturi decât ar fi posibil. În 2014, granturile reprezentau circa 3% din PIB, iar dacă acest nivel ar fi fost menținut, în prezent Moldova ar fi trebuit să primească aproape 12 miliarde de lei anual. El estimează, totodată, că în 2025 bugetul a ratat executarea a cel puțin 3 miliarde de lei din cauza absorbției slabe a fondurilor.

Ioniță a amintit și exemple din trecut: finanțările nerambursabile din România pentru renovarea grădinițelor, grantul UE de 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iași–Ungheni, precum și programele americane de tip „Provocările Mileniului”, care ar fi putut continua cu sute de milioane de dolari pentru energie și infrastructură, dar nu au fost valorificate.

„Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a pregăti și implementa proiecte. Granturile nu vin în geantă, ele se câștigă prin proiecte”, a conchis economistul, avertizând că fără deblocarea rapidă a proiectelor și accelerarea reformelor, Republica Moldova riscă să piardă sprijinul nerambursabil extern exact într-un moment de susținere politică fără precedent.