Francezii au câștigat miliarde de euro din exportul de vin și băuturi spirtoase. Au înregistrat valori record

Exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase au atins anul trecut o nouă valoare record – 15,5 miliarde de euro – o creştere de 28% faţă de 2020 şi de 11% comparativ cu 2019, a anunţat marţi Federaţia exportatorilor francezi de vinuri şi băuturi spirtoase (FEVS), transmite Reuters.

Potrivit informațiilor, valoarea exporturilor ar fi crescut, în special, în urma renunţării de către SUA la tarifele vamale suplimentare impuse vinului şi băuturilor spirtoase din Franţa şi a redresării economiei după pandemia de COVID-19.

Vânzările de vin şi băuturi spirtoase în afara ţării, a doua mare categorie de export pentru Franţa după industria aerospaţială, au crescut şi în volum, ajungând la 203 milioane de lăzi cu 12 sticle, un avans de 11% faţă de 2020 şi de 4% comparativ cu 2019, scrie Agerpres.

Livrările către SUA – cea mai mare piaţă externă pentru vinul şi şi băuturi spirtoase din Franţa – au urcat cu 34% anul trecut, la 4,1 miliarde de euro, după ce în martie au fost suspendate sancţiunile, a precizat FEVS. Comparativ cu 2019, exporturile către piaţa americană au urcat cu 10%.
Dar exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase în 2022 şi în 2023 ar putea fi afectate de producţia mai scăzută, după ce viile au fost devastate de îngheţ în primăvară, a avertizat preşedintele FEVS, Cesar Giron.

Anul trecut, producţia totală de vin a scăzut cu 23%, în condiţiile în care în celebra regiune Beaujolais s-a recoltat doar jumătate din volumul mediu iar în zona Bordeaux producţia a scăzut cu un sfert.

Alte date publicate luni arată că producătorii francezi de şampanie au înregistrat anul trecut un nou record istoric de vânzări, depăşind precedentul record stabilit în 2019, pe măsură ce relansarea restricţiilor introduse în contextul pandemiei a dus la creşterea explozivă a exporturilor, în special în SUA.

#bauturi spirtoase #vin #vanzari #export #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.