Francezii au câștigat miliarde de euro din exportul de vin și băuturi spirtoase. Au înregistrat valori record

Exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase au atins anul trecut o nouă valoare record – 15,5 miliarde de euro – o creştere de 28% faţă de 2020 şi de 11% comparativ cu 2019, a anunţat marţi Federaţia exportatorilor francezi de vinuri şi băuturi spirtoase (FEVS), transmite Reuters.

Potrivit informațiilor, valoarea exporturilor ar fi crescut, în special, în urma renunţării de către SUA la tarifele vamale suplimentare impuse vinului şi băuturilor spirtoase din Franţa şi a redresării economiei după pandemia de COVID-19.

Vânzările de vin şi băuturi spirtoase în afara ţării, a doua mare categorie de export pentru Franţa după industria aerospaţială, au crescut şi în volum, ajungând la 203 milioane de lăzi cu 12 sticle, un avans de 11% faţă de 2020 şi de 4% comparativ cu 2019, scrie Agerpres.

Livrările către SUA – cea mai mare piaţă externă pentru vinul şi şi băuturi spirtoase din Franţa – au urcat cu 34% anul trecut, la 4,1 miliarde de euro, după ce în martie au fost suspendate sancţiunile, a precizat FEVS. Comparativ cu 2019, exporturile către piaţa americană au urcat cu 10%.
Dar exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase în 2022 şi în 2023 ar putea fi afectate de producţia mai scăzută, după ce viile au fost devastate de îngheţ în primăvară, a avertizat preşedintele FEVS, Cesar Giron.

Anul trecut, producţia totală de vin a scăzut cu 23%, în condiţiile în care în celebra regiune Beaujolais s-a recoltat doar jumătate din volumul mediu iar în zona Bordeaux producţia a scăzut cu un sfert.

Alte date publicate luni arată că producătorii francezi de şampanie au înregistrat anul trecut un nou record istoric de vânzări, depăşind precedentul record stabilit în 2019, pe măsură ce relansarea restricţiilor introduse în contextul pandemiei a dus la creşterea explozivă a exporturilor, în special în SUA.

#bauturi spirtoase #vin #vanzari #export #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.