FUM NEGRU de la negocierile cu Gazprom. Câte tone de păcură va primi Termoelectrica din rezerva de stat

Miercuri, 13 octombrie, în Republica Moldova a fost instituită stare de alertă în sistemul energetic. După ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a precizat că starea de alertă este o etapă necesară pentru a preveni declanșarea unei situații de urgență și pentru a fi pregătiți de orice scenariu.

Potrivit procesului-verbal al ședinței CSE, Termoelectrica va primi din rezerva de stat 16 500 de tone pentru producerea energiei termice și electrice

Totodată, ministerele și alte autorități administrative centrale vor crea, în termen de 10 zile, comisii pentru organizarea, monitorizarea și controlul pregătirii de funcționare în condițiile situației excepționale pe piața gazelor naturale. Vor pregăti, în termen de 30 de zile, planuri pentru asigurarea funcționalității, inclusiv a instituțiilor subordonate, în condițiile situației excepționale pe piața gazelor naturale, care vor prevedea, dar nu se vor limita la: măsuri de economisire a resurselor energetice, crearea și gestionarea rezervelor de resurse energetice, adoptarea soluțiilor tehnice alternative menite să asigure funcționalitatea instituțiilor în perioada rece a anului, modificarea/ajustarea modului de operare (de exemplu în regim de muncă on- line 1a distanță) etc, vor evalua necesitățile pentru asigurarea funcționalității sectorului gestionat care nu pot fi acoperite pe interior și vor informa, în termen de 30 de zile, Comisia despre nivelul de pregătire pentru funcționare în condițiile situației excepționale pe piața gazelor naturale.

Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

#păcură #gaz #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024 din Republica Moldova au plecat 32.100 de locuitori, potrivit datelor provizorii ale Biroului Național de Statistică. În total, populația cu reședință obișnuită a scăzut cu circa 42.000 de persoane, ajungând la 2.381 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025 — o diminuare de 1,7% față de începutul anului anterior.

Cea mai afectată rămâne zona rurală, unde declinul demografic a fost și mai accentuat: -2%, comparativ cu -1,4% în orașe. Potrivit metodologiei, „populația cu reședință obișnuită” include doar persoanele care locuiesc majoritar în țară, ceea ce exclude pe cei plecați pe termen lung.

Scăderea populației a fost cauzată, în principal, de migrația netă negativă – un fenomen care persistă de mai bine de două decenii. În paralel, și sporul natural a rămas negativ în 2024, cu un minus de aproape 10.000 de persoane (diferența dintre numărul nașterilor și al deceselor).

Fenomenul depopulării este vizibil și în structura pe vârste: Moldova îmbătrânește rapid, iar tinerii dispar din statistică. Piramida populației arată un gol pronunțat la segmentul 25–29 de ani, exact categoria de vârstă cel mai afectată de migrație. Totodată, vârsta medie a populației a urcat la 41,6 ani, în creștere cu 0,5 ani într-un singur an, iar indicele de îmbătrânire a atins 25,9 persoane vârstnice la 100 de locuitori.

În 2024, Moldova a fost părăsită, în medie, de aproape 90 de persoane pe zi – un ritm care subminează nu doar viitorul demografic, ci și capacitatea țării de a-și susține sistemele sociale, educaționale și economice.