Fundația lui George Soros concediază 40% din angajați după ce a transferat controlul fiului său

Open Society Foundations a lui George Soros va concedia cel puțin 40% din personalul său la o lună după ce miliardarul de 92 de ani a anunțat că i-a înmânat frâiele fundației de mai multe miliarde de dolari fiului său, Alexander Soros.

Reducerile de locuri de muncă au fost anunțate într-un comunicat semnat de Alexander Soros și președintele fundației, Mark Malloch-Brown. Ei au precizat că fundația va suferi „modificări semnificative” la modelul de funcționare.

„Prin acest nou model, Consiliul își propune să transforme operațiunile din întreaga rețea globală, cu scopul de a genera o organizație mai agilă, mai capabilă să se bazeze pe realizările trecute și să se confrunte cu provocări urgente și emergente”, se arată în declarație.

Un purtător de cuvânt al Open Society Foundations a declarat pentru CNN că implementarea noii viziuni a organizației necesită „decizii dificile” și că plănuiește să-și reducă numărul de angajați cu nu mai puțin de 40% la nivel global.

Open Society Foundations are în prezent aproximativ 800 de angajați pe tot globul.
În iunie, seniorul Soros, un investitor miliardar de origine maghiară, filantrop și contribuitor la cauze liberale, a anunțat că l-a desemnat pe fiul în vârstă de 37 de ani, Alexander Soros, ca nou președinte al organizației. Într-un interviu în Wall Street Journal în care a anunțat decizia, Alexander Soros a spus că el și tatăl său „gândesc la fel”, dar că el era mai aplecat spre politic decât tatăl său. Alexander Soros a mai spus că, sub conducerea sa, a plănuit să concentreze fundația mai mult pe politica internă a SUA.
El sa întâlnit recent cu oficiali ai administrației Biden și lideri liberali din alte țări, inclusiv cu președintele Braziliei Luiz Inácio Lula da Silva și cu prim-ministrul Canadei Justin Trudeau.

Forbes estimează averea netă a lui George Soros la 6,7 miliarde de dolari, dar el a donat mult mai mult decât atât – 32 de miliarde de dolari – fundației sale din 1984.

Organizația nonprofit a Soros este „cel mai mare finanțator privat din lume al grupurilor independente care lucrează pentru justiție, guvernare democratică și drepturile omului”, potrivit site-ului fundației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #soros #conducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.