Gata cu actele de corupție în Ambasadele și consulatele Moldovei! Metoda la care recurge MAEIE

Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova vor încasa plățile pentru serviciile consulare doar prin virament bancar sau alte instrumente și servicii de plată fără numerar, în contul Ambasadelor deschise în una din instituțiile financiare de peste hotare. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Daniel Vodă.

„Noile prevederi fac parte din politica sa consecventă a Ministerului de Externe de a oferi servicii consulare de calitate cetățenilor, iar informațiile despre modalitățile de plată pentru fiecare misiune diplomatică vor aduse la cunoștință publicului prin plasarea informației pe paginile oficiale, panourile informative pe lângă Ambasade și oficii consulare începând cu data de 3 martie curent”, a pus Daniel Vodă.

Biroul de presă al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene menționează că în vederea asigurării integrității mijloacelor monetare și politica consecventă a MAEIE de a limita riscul de coruptibilitate și de a asigura accesul cetățenilor pentru modalități de plată alternativă, misiunile diplomatice și oficiile consulare vor încasa plățile pentru serviciile consulare doar prin virament bancar sau alte instrumente și servicii de plată fără numerar.

Totuși, cu titlu de excepție, misiunile au dreptul să efectueze încasarea în numerar a plăților pentru serviciile consulare prestate, la cererea în scris a solicitantului, aprobată de șeful misiunii, doar în cazurile când instituția bancară este închisă. În acest caz, contabilul misiunii va încasa plata în numerar și va elibera solicitantului, bonul de plată respectiv.

#MAEIE #ambasade #coruptie la ambasade

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.