Gata cu războiul de la Termoelectrica! Parlicov l-a prezentat echipei pe noul director

Astăzi, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a prezentat colectivului Termoelectrica S.A. pe noul director interimar al companiei, Iurie Razlovan. În cadrul acestei întâlniri, Parlicov a subliniat importanța sarcinii principale a noului director, care este să asigure pregătirea întreprinderii pentru următorul sezon rece, cu accent pe finalizarea reparațiilor la blocul 2 de la sursa 1, cunoscută și sub denumirea de fosta CET-2.

Un alt obiectiv important pentru noul director interimar va fi prezentarea, în cel mult două săptămâni, a viziunii sale asupra noii structuri organizatorice a companiei și luarea deciziilor cu privire la echipa cu care va lucra pentru a atinge obiectivele propuse.

În discursul său, ministrul Parlicov a evidențiat importanța strategică a Termoelectrica S.A. în sectorul energetic, subliniind contribuția esențială pe care o poate aduce în procesul de decarbonizare a acestuia și în dezvoltarea sistemelor centralizate de încălzire.

Cu ambiții mari pentru companie, ministrul a exprimat dorința de a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite de Termoelectrica. Astfel, planurile includ realizarea izolării blocurilor de locuit, înlocuirea sistemelor de distribuție interioară pe orizontală, permițând fiecărui apartament să-și regleze temperatura individual, precum și implementarea de puncte termice individuale și asigurarea apei calde menajere disponibile 24 de ore.

În încheierea discursului, ministrul Energiei a subliniat importanța Termoelectrica în realizarea acestor obiective ambițioase și a confirmat că fără implicarea activă a companiei, aceste îmbunătățiri nu ar fi posibile. Astfel, el a reafirmat angajamentul său și al guvernului în sprijinirea Termoelectrica S.A. pentru a-și îndeplini rolul cheie în dezvoltarea sectorului energetic din Republica Moldova.

La sfârșitul săptămânii trecute Vasile Leu a fost demis din funcția de șef de la Termoeelctrica, iar în locul lui a fost Iurie Razlovan.

Ministrul Parlicov a vorbit și depsre motivul demiterii lui Leu.

„Permanent eram într-un război unii cu ceilalți. Este vorba de plângerile între minister și companie. Or, întreprinderea este una vitală și nu putem avea un război împotriva tuturor. Am spus, fie această echipă (Vasile leu n.r) găsește limbă comună fier pleacă și s-a ajuns la decizia de a schimba managementul companiei”, a spus Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razlova #Director #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.