Gaură de miliarde de lei la buget! Statul mizează pe banii străinilor

Republica Moldova are în vedere să obțină împrumuturi externe în valoare totală de 9,15 miliarde de lei (aproximativ 483,8 milioane de dolari) în anul 2024, potrivit proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2024.

Conform informațiilor Ministerul Finanțelor, planurile de finanțare includ o serie de împrumuturi de la instituții internaționale, cu scopul de a susține diversificatele nevoi bugetare ale țării.

În primul rând, Republica Moldova urmărește să primească a patra tranșă a împrumutului de la Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de 2,6 miliarde de lei (aproximativ 136,84 milioane de dolari). În paralel, țara intenționează să acceseze prima tranșă a unui nou program susținut de Mecanismul de Finanțare și Susținere a Rezilienței și Sustenabilității pe Termen Lung (RFS) – un împrumut în cuantum de 1,85 miliarde de lei (echivalentul a 98 milioane de dolari).

De asemenea, Republica Moldova va primi sprijin macrofinanciar în valoare de 1,8 miliarde de lei (aproximativ 95 milioane de euro) din partea Comisiei Europene. Alte surse de finanțare includ un împrumut de 757,2 milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) de la Banca Mondială prin Programul de Dezvoltare cu DPO, un împrumut de 1,24 miliarde de lei (aproximativ 60 de milioane de euro) de la Agenția Franceză de Dezvoltare, și un împrumut de 523,8 milioane de lei (aproximativ 25,16 milioane de euro) de la Banca Europeană de Investiții în cadrul proiectului de achiziție de locomotive și restructurare a infrastructurii feroviare.

În plus, Republica Moldova va accesa un împrumut suplimentar de 204,6 milioane de lei (aproximativ 9,83 milioane de euro) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, consolidând astfel resursele necesare pentru proiecte cheie și dezvoltarea economică sustenabilă a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#defic #miliarde #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.