Gaură de miliarde de lei la buget! Statul mizează pe banii străinilor

Republica Moldova are în vedere să obțină împrumuturi externe în valoare totală de 9,15 miliarde de lei (aproximativ 483,8 milioane de dolari) în anul 2024, potrivit proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2024.

Conform informațiilor Ministerul Finanțelor, planurile de finanțare includ o serie de împrumuturi de la instituții internaționale, cu scopul de a susține diversificatele nevoi bugetare ale țării.

În primul rând, Republica Moldova urmărește să primească a patra tranșă a împrumutului de la Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de 2,6 miliarde de lei (aproximativ 136,84 milioane de dolari). În paralel, țara intenționează să acceseze prima tranșă a unui nou program susținut de Mecanismul de Finanțare și Susținere a Rezilienței și Sustenabilității pe Termen Lung (RFS) – un împrumut în cuantum de 1,85 miliarde de lei (echivalentul a 98 milioane de dolari).

De asemenea, Republica Moldova va primi sprijin macrofinanciar în valoare de 1,8 miliarde de lei (aproximativ 95 milioane de euro) din partea Comisiei Europene. Alte surse de finanțare includ un împrumut de 757,2 milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) de la Banca Mondială prin Programul de Dezvoltare cu DPO, un împrumut de 1,24 miliarde de lei (aproximativ 60 de milioane de euro) de la Agenția Franceză de Dezvoltare, și un împrumut de 523,8 milioane de lei (aproximativ 25,16 milioane de euro) de la Banca Europeană de Investiții în cadrul proiectului de achiziție de locomotive și restructurare a infrastructurii feroviare.

În plus, Republica Moldova va accesa un împrumut suplimentar de 204,6 milioane de lei (aproximativ 9,83 milioane de euro) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, consolidând astfel resursele necesare pentru proiecte cheie și dezvoltarea economică sustenabilă a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#defic #miliarde #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Federației Ruse a înregistrat o creștere fragilă în prima jumătate a lui 2025, evitând recesiunea, dar acumulând patru luni de scădere dintr-un total de șase, potrivit experților Institutului de Prognoză Economică al Academiei Ruse de Științe (INP).

Conform datelor preliminare publicate de Rosstat, PIB-ul a crescut cu 1,1% în trimestrul II 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, ajustat sezonier, economia a avansat doar în aprilie și mai, iar în iunie a scăzut cu 0,3%. În termeni reali, dimensiunea economiei era la final de iunie cu 1,6% mai mică decât în decembrie 2024, revenind la nivelul din octombrie 2024.

INP și-a redus prognoza de creștere pentru întreg anul 2025 de la 1,8% la 1,1%, invocând încetinirea comerțului cu amănuntul (de la 1,8% creștere anuală în mai la 1,2% în iunie), stagnarea sectorului construcțiilor și scăderea așteptărilor privind producția industrială în semestrul II (de la +3,4% estimat în aprilie la +1,7% acum).

Printre semnalele negative pentru trimestrul III, experții notează trecerea unor mari producători auto (KamAZ, GAZ, LiAZ, iar AvtoVAZ analizează această opțiune) și a unor fabrici de materiale de construcții la săptămâna de lucru de patru zile, precum și reducerea programului de lucru în cadrul căilor ferate ruse (RZD).

Piața muncii ar putea începe să dea semne de slăbiciune, în pofida ratei oficiale foarte scăzute a șomajului (2,2% în aprilie-iunie). Numărul șomerilor înregistrați a crescut ușor trei luni la rând, de la 273.000 la sfârșitul lui martie, la 289.000 la sfârșitul lui iunie.

Analiștii Promsvyazbank și economistul Dmitri Polevoi avertizează că ritmul lent al creșterii economice indică riscul de „supraîncălzire inversă” – o răcire accentuată a economiei pe fondul încetinirii activității în mai multe sectoare-cheie.