Unele gazde Airbnb cer oaspeților să completeze liste lungi de sarcini pe lângă plata taxelor de curățenie care poate ajunge la 375 USD, scrie Wall Street Journal.
Unii călători au spus pe rețelele de socializare că li s-a cerut să scoată gunoiul, să spele cearșafurile și chiar să tundă gazonul în timpul șederii lor, chiar dacă achită taxe imense de curățenie.
„Dacă plătesc 229 de dolari pe noapte pentru a sta undeva plus o taxă de curățenie de 125 de dolari, nu spăl rufele”, a spus TikToker. „Știu că este ca o încărcătură de rufe și îmi va lua două minute să le fac, dar principiul este care mă deranjează cu adevărat”.
Un alt oaspete Airbnb a mers pe Reddit în iulie pentru a întreba dacă este „normal ca o gazdă să-i spună oaspetelui să tundă singur gazonul?”
Un purtător de cuvânt Airbnb a declarat pentru Insider că, în timp ce gazdele își aleg propriile taxe de curățenie, compania a oferit recomandări pentru menținerea sumei rezonabile și sugerează gazdelor să ia în considerare să nu mai perceapă taxe de curățenie. Potrivit companiei, 45% din înregistrările globale Airbnb nu percep o taxă de curățenie, iar pentru cele care o fac, taxa este în medie mai mică de 10% din costul total al rezervării.
Platforma Națională pentru Turism a fost lansată în Republica Moldova. Este o inițiativă care își propune să coordoneze sectorul turistic, să ridice standardele în domeniu și să consolideze cooperarea între instituțiile publice, mediul privat și organizațiile neguvernamentale. Platforma va sprijini digitalizarea datelor turistice și promovarea brandului turistic al Moldovei la nivel național și internațional.
Într-o conferință de presă la IPN, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, Sergiu Manea, a explicat necesitatea constituirii acestei platforme pentru dezvoltarea coerentă și profesională a sectorului turistic. „Turismul, mai mult decât orice alt domeniu economic, ne arată cine suntem ca țară, cum funcționează instituțiile noastre, cât de bine colaborăm și cât de pregătiți suntem pentru parcursul european”, a spus Sergiu Manea.
Platforma reunește autorități publice, structuri turistice regionale și locale, ONG-uri, instituții de învățământ, organizații din UTA Găgăuzia și malul stâng al Nistrului, întreprinderi private și parteneri internaționali. Membrii se angajează să sprijine standardele europene, cooperarea inter-regională și digitalizarea datelor turistice.
Pentru prima dată în format național, este posibilă participarea largă a organizațiilor din partea stângă a Nistrului. Potrivit directorului executiv al Centrului de informare turistică din Tiraspol, Igor Crijanovschi, constituirea platformei este necesară în contextul în care numărul de turiști crește anual. „Fluxul de turiști de pe malul stâng s-a dublat în acest an, iar în ultimele patru luni vin mulți turiști din Polonia”, a precizat Igor Crijanovschi.
Structura platformei include un Consiliu strategic, un Secretariat operațional, grupuri tematice de lucru în marketing, digitalizare, turism durabil și calitate, precum și Academia Națională de Turism pentru formarea profesională a specialiștilor.
Inițiativa urmărește modernizarea sectorului turistic, creșterea competențelor profesionale, dezvoltarea OMD-urilor regionale și locale, atragerea investițiilor și integrarea Moldovei în rețelele turistice europene și globale.
„Dacă implementăm acest mecanism în mod serios, în 2030 Moldova poate deveni o destinație europeană de vin, gastronomie și natură, un model de cooperare interregională și o piață atractivă pentru investiții turistice”, a conchis Sergiu Manea.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
