Gazdele Airbnb cer oaspeților să spele cearșafurile și să tundă gazonul chiar dacă achită taxa de curăț

Unele gazde Airbnb cer oaspeților să completeze liste lungi de sarcini pe lângă plata taxelor de curățenie care poate ajunge la 375 USD, scrie Wall Street Journal.

Unii călători au spus pe rețelele de socializare că li s-a cerut să scoată gunoiul, să spele cearșafurile și chiar să tundă gazonul în timpul șederii lor, chiar dacă achită taxe imense de curățenie.

„Dacă plătesc 229 de dolari pe noapte pentru a sta undeva plus o taxă de curățenie de 125 de dolari, nu spăl rufele”, a spus TikToker. „Știu că este ca o încărcătură de rufe și îmi va lua două minute să le fac, dar principiul este care mă deranjează cu adevărat”.

Un alt oaspete Airbnb a mers pe Reddit în iulie pentru a întreba dacă este „normal ca o gazdă să-i spună oaspetelui să tundă singur gazonul?”

Un purtător de cuvânt Airbnb a declarat pentru Insider că, în timp ce gazdele își aleg propriile taxe de curățenie, compania a oferit recomandări pentru menținerea sumei rezonabile și sugerează gazdelor să ia în considerare să nu mai perceapă taxe de curățenie. Potrivit companiei, 45% din înregistrările globale Airbnb nu percep o taxă de curățenie, iar pentru cele care o fac, taxa este în medie mai mică de 10% din costul total al rezervării.

#gazda #cazare #Airbnb #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.