Gazele ne vor ”arde” la buzunare la iarnă

Gazele vor fi mai scumpe la iarnă, deoarece prețul de import a crescut de peste patru ori la 550 de dolari.

”Pentru luna august noi am fost informați oficial că Moldovagaz a important gazelle la preț de 440 de dolari pentru mia de metri cubi, iar pentru septembrie, prețul este de 550 de dolari. La începutul anului era 127 de dolari”, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă, Ștefan Creangă, directorul ANRE.

În două săptămâni expiră contractul Moldovagaz cu Gazprom, iar altul deocamdată nu a fost semnat. „Exact, la 30 septembrie contractual expiră și, pentru că azi e termenul limită de prezentare de către MoldovaGaz a contractului spre avizare către ANRE, noi am făcut o scrisoare oficială și am avut o discuție telefonică cu responsabilii de la MoldovaGaz. Și dumnealor ne-au informat că contractul este deja pe masa dlui Miller la semnat, dar nu ne-au informat despre ce preț este vorba, ceea ce e normal cât timp contractul nu e semnat”, punctat Creangă.

Experții prognozează o majorare a tarifului la gaz cu circa 30% pentru consumatorii finali.

Prețul de import al gazelor pentru Republica Moldova crește pe fundalul recordurilor din Europa, care a stabilit un nou record de 800 USD pe mia de metri cubi. Prețurile contractelor futures pentru octombrie, conform indicatorului TTF olandez, la începutul sesiunii, a constituit 747,3 de dolari, însă la ora 9:26 a ajuns la 800,03 dolari, în creștere cu șapte la sută.

Majorarea este determinată de cantități mici de combustibil care au rămas în depozitele subterane europene, din cauza unei ierni extrem de reci anul trecut. Totodată, Gazprom nu vrea să sporească livrările și vânzările pe fundalul lansării Nord Stream 2, consideră analiștii.

Săptămâna trecută depozitele europene de gaz erau completate în proporție de 70,75 la sută, ceea ce este cu 15 la sută mai puțin decât media pentru ultimii cinci ani.

#gaz #scumpiri #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.