Gazprom lasă conducta transbalcanică goală! Alimentarea cu metan a Transnistriei rămâne via Dubai

Gazprom nu a rezervat capacități de transport pe gazoductul Trans-Balcanic pentru luna aprilie 2025, confirmând astfel tendința de a evita această rută pentru livrările de gaze. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Constantin Borosan, a anunțat că gigantul rus nu a făcut rezervări la licitațiile de capacitate de transport lunară pentru aprilie 2025.

Pentru luna aprilie, la punctele de interconectare ale Moldovei, rezervările lunare au fost efectuate doar la punctul Ungheni, în volum de aproximativ 1,0 milion m³/zi. La alte puncte cheie – Alexeevca, Grebeniki, Căușeni, Isaccea – nu au fost realizate rezervări lunare.

Furnizarea gazelor naturale către consumatorii finali din Republica Moldova, gestionată de Moldovagaz în baza contractelor cu Energocom, se face prin rezervări zilnice de capacitate, efectuate cu o zi înainte prin mecanismul Day-Ahead.

Deși Gazprom nu a rezervat volume pe această rută, pe gazoductul Trans-Balcanic rămân disponibile capacități de transport, de aproximativ 5,65 milioane m³/zi la punctul de interconectare dintre Turcia și Bulgaria (Strandzha 2/Malkoclar). Acest fapt sugerează că gazele destinate regiunii separatiste Transnistria continuă să ajungă prin metode alternative, inclusiv prin companii intermediare înregistrate în Dubai, evitând astfel controlul direct al autorităților moldovenești asupra acestor livrări.

Începând cu 14 februarie, Transnistria primește gaz conform următoarei scheme. Compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gaz la granița cu Moldova. Offshore-ul din Dubai plătește pentru gaz, iar la graniță, gazul este preluat de Moldovagaz și trimis la Tiraspol pe baza unei plăți anticipate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trannistria #gaz #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.