Gazprom lasă conducta transbalcanică goală! Alimentarea cu metan a Transnistriei rămâne via Dubai

Gazprom nu a rezervat capacități de transport pe gazoductul Trans-Balcanic pentru luna aprilie 2025, confirmând astfel tendința de a evita această rută pentru livrările de gaze. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Constantin Borosan, a anunțat că gigantul rus nu a făcut rezervări la licitațiile de capacitate de transport lunară pentru aprilie 2025.

Pentru luna aprilie, la punctele de interconectare ale Moldovei, rezervările lunare au fost efectuate doar la punctul Ungheni, în volum de aproximativ 1,0 milion m³/zi. La alte puncte cheie – Alexeevca, Grebeniki, Căușeni, Isaccea – nu au fost realizate rezervări lunare.

Furnizarea gazelor naturale către consumatorii finali din Republica Moldova, gestionată de Moldovagaz în baza contractelor cu Energocom, se face prin rezervări zilnice de capacitate, efectuate cu o zi înainte prin mecanismul Day-Ahead.

Deși Gazprom nu a rezervat volume pe această rută, pe gazoductul Trans-Balcanic rămân disponibile capacități de transport, de aproximativ 5,65 milioane m³/zi la punctul de interconectare dintre Turcia și Bulgaria (Strandzha 2/Malkoclar). Acest fapt sugerează că gazele destinate regiunii separatiste Transnistria continuă să ajungă prin metode alternative, inclusiv prin companii intermediare înregistrate în Dubai, evitând astfel controlul direct al autorităților moldovenești asupra acestor livrări.

Începând cu 14 februarie, Transnistria primește gaz conform următoarei scheme. Compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gaz la granița cu Moldova. Offshore-ul din Dubai plătește pentru gaz, iar la graniță, gazul este preluat de Moldovagaz și trimis la Tiraspol pe baza unei plăți anticipate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trannistria #gaz #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.