Gazul Moldovei, asigurat prin 13 firme europene și 54 de runde de licitații

SA Energocom a anunțat că, până la 10 septembrie 2025, a achiziționat 90,9% din consumul ferm prognozat pentru anul gazier 2025–2026, care începe la 1 octombrie 2025. Volumul cumpărat constituie 7,45 milioane MWh, echivalentul a circa 700 milioane metri cubi de gaze, inclusiv consumul integral al lunii septembrie curente.

Procesul de achiziție a vizat în întregime necesarul pentru sezonul rece octombrie 2025 – martie 2026, garantând astfel livrările neîntrerupte în perioada de iarnă.

Pentru asigurarea volumelor, Energocom a desfășurat, din luna mai până în prezent, 54 de runde de licitații la care au participat 13 companii din Elveția, Austria, Polonia, Cehia, România, Bulgaria, Germania și Olanda. Din total, 26 de runde s-au finalizat cu succes.

Pentru transparență și corectitudine, la licitații au asistat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Agenției Proprietății Publice, Cabinetului Prim-ministrului, SIS și ai societății civile.

În paralel, Energocom a inițiat achiziția volumelor suplimentare pentru constituirea obligației de stocare, echivalentă cu 15% din consumul anual prognozat – aproximativ 1,45 milioane MWh sau 140 milioane metri cubi de gaze. Acestea urmează să fie depozitate în facilități din statele vecine.

Gazele au fost achiziționate cu livrare fermă pe lunile de consum, la preț fix și preț indexat, corelat cu cotațiile principalelor burse regionale – TTF (Olanda) și BRM (România). Toate achizițiile au fost făcute în baza strategiei aprobate de Consiliul de Administrație al Energocom.

Prețurile finale nu au fost comunicate, compania invocând clauze de confidențialitate și necesitatea protejării competitivității ofertelor, urmând să fie publicate după finalizarea perioadei de livrare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #achizitie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.