Glasul roților de tren al marfarelor ucrainene via Moldova răsună în portul Galați. Prima garnitură a ajuns în port

CFR Infrastructură Galaţi a redeschis după 22 de ani linia de cale ferată ce ajunge în portul Galaţi, pe care a ajuns în port primul tren cu cereale din Ucraina, care a tranzitat Republica Moldova.

“Este prima garnitură, formată din 15 vagoane încărcate de cereale, care circulă, după 22 de ani, pe linia de cale ferată cu ecartament larg 706 J Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri – Siloz, de unde marfa poate fi încărcată direct pe nave”, au transmis oficialii companiei.

SRCF Galaţi a redeschis linia cu ecartament larg 706 J Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri luna trecută, lucrările de reparaţii fiind executate în regie proprie şi finalizate în 30 de zile. Au devenit astfel funcţionale linia de cale largă (3,58 km) şi linia cu ecartament normal (1,52 km).

Prin redeschideriea celor două linii de cale ferată se reia, după 22 de ani, transportul de marfă prin punctul feroviar de frontieră cu Republica Moldova (CFM). Mai mult, trenurile încarcate cu cereale din Ucraina (via Republica Moldova) ajung acum direct în Siloz (Portul Galaţi), pe linia cu ecartament larg. Vagoanele cu cereale sunt preluate din Siloz direct de un operator de marfă şi ies pe linia cu ecartament normal. Silozul are capacitate de depozitare de 25.000 de tone.

Primul tren cu cereale din Ucraina, care a tranzitat Republica Moldova, a intrat aseară în complexul Galaţi, staţia Galaţi Largă, grupa A. După finalizarea formalităţilor de vamă, trenul va ajunge astăzi direct în Portul Galaţi, pe linia de cale ferată cu ecartament larg 706 J Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri, potrivit oficialilor companiei CFR Infrastructură.

Redeschiderea celor două linii de cale ferată Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţţ Mărfuri – Port Docuri (ecartament larg) şi Siloz Port Docuri – Galaţi Mărfuri – Galaţi Călători (ecartament normal) contribuie la revigorarea activităţii din Portul Galaţi, prin operaţionalizarea transporturilor de cereale care ajung acum direct în Siloz.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#marfar #Galați #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.