Greii lumii au început discuțiile cu miză uriașă la Davos! Maia Sandu, printre invitați

Un număr record de lideri de afaceri şi guvernamentali au venit în staţiunea elveţiană Davos pentru a analiza provocări care variază de la încetinirea economiei globale la colapsul mediului, relatează Reuters.

Criticat de unii ca fiind un loc de discuţii care nu face decât să mărească amprenta de carbon a lumii, forumul insistă că are puterea de a aduce împreună factorii de decizie într-o lume care se confruntă cu multiple crize pe fondul neîncrederii geopolitice în creştere.

„Suntem cu toţii blocaţi într-o mentalitate de criză”, a declarat preşedintele executiv şi fondatorul WEF, Klaus Schwab, în cadrul conferinţei de presă premergătoare reuniunii, despre o lume care se confruntă cu războiul din Ucraina, schimbările climatice şi cu crize simultane de energie şi de aprovizionare cu alimente.

Ultima reuniune de iarnă de la Davos în persoană a avut loc în 2020, cu doar câteva zile înainte ca epidemia COVID-19 să fie declarată o urgenţă de sănătate globală. Evenimentul din 2021 a avut loc virtual, iar cel de anul trecut a fost mutat din ianuarie în mai, după o creştere a numărului de infecţii.

„Davos ar trebui să ajute la schimbarea acestei mentalităţi”, a declarat Schwab despre un set de paneluri de discuţii, întâlniri informale şi evenimente de o săptămână sub sloganul „Cooperare într-o lume fragmentată”.

În timp ce delegaţia rusă va străluci prin absenţa sa, organizatorii au salutat o participare record în ceea ce priveşte numărul şi diversitatea participanţilor, aşteptându-se la o prezenţă chineză „la nivel înalt”.

Sunt prezenţi 52 de şefi de stat şi de guvern, alături de 56 de miniştri de finanţe, 19 guvernatori de bănci centrale, 30 de miniştri ai comerţului şi 35 de miniştri de externe. Şefii Organizaţiei Naţiunilor Unite, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului se numără printre cei 39 de lideri ai agenţiilor internaţionale.

Staţiunea de schi de lux găzduielte cea mai mare participare de până acum a mediului de afaceri, cu peste 600 de directori executivi printre cei 1 500 de lideri de afaceri, printre care se numără cel mai mare număr de femei din toate timpurile.

Președintele Republicii Moldova Maia Sandu va participa la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Davos #invitati #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află pe lista neagră a transportatorilor navali, din cauza nealinierii legislației naționale la standardele europene și internaționale în domeniul siguranței și securității maritime. Declarațiile au fost făcute de Mircea Păscăluță, secretar de stat în domeniul Transporturilor.

Potrivit oficialului, Republica Moldova nu are în prezent nave care să opereze efectiv sub pavilion național, iar principalul motiv este lipsa unui cadru normativ compatibil cu cerințele internaționale. „Nu suntem aliniați la legislația europeană și internațională care să permită ca navele sub pavilionul țării noastre să corespundă cerințelor de siguranță, certificare și securitate”, a explicat Păscăluță.

Secretarul de stat a precizat că, cu sprijinul Uniunii Europene și al Transport Community, autoritățile au elaborat un plan de acțiuni care urmează să fie implementat în următorii doi ani. Obiectivul este ca Republica Moldova să iasă din lista neagră, să fie inclusă mai întâi în lista gri, iar ulterior în lista albă a statelor care pot deține și administra în condiții conforme nave maritime.

„Am ajuns în lista neagră pentru că nu exista o legislație adecvată. Era un registru deschis, cu un cod minimal și doar câteva convenții ratificate. Evaluările internaționale au arătat clar necesitatea de a transpune un șir de reglementări și de a întări capacitatea agenției navale”, a declarat Păscăluță.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

Datele oficiale arată că, în prezent, 113 nave maritime mai sunt înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova, față de peste 400 de nave acum nouă ani. Scăderea semnificativă vine pe fondul restricțiilor și reputației negative a registrului naval moldovenesc.

Numărul mare de nave înregistrate anterior era determinat în special de taxele reduse, care aduceau anual statului venituri de aproximativ 5 milioane de lei. Totuși, în ultimul deceniu, mai multe nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă și incidente grave.

Cel mai cunoscut caz rămâne explozia din portul Beirut, provocată de o navă sub pavilionul Republicii Moldova, încărcată cu azotat de amoniu, care fusese sechestrată pentru datorii și a provocat sute de victime.