Greii lumii au început discuțiile cu miză uriașă la Davos! Maia Sandu, printre invitați

Un număr record de lideri de afaceri şi guvernamentali au venit în staţiunea elveţiană Davos pentru a analiza provocări care variază de la încetinirea economiei globale la colapsul mediului, relatează Reuters.

Criticat de unii ca fiind un loc de discuţii care nu face decât să mărească amprenta de carbon a lumii, forumul insistă că are puterea de a aduce împreună factorii de decizie într-o lume care se confruntă cu multiple crize pe fondul neîncrederii geopolitice în creştere.

„Suntem cu toţii blocaţi într-o mentalitate de criză”, a declarat preşedintele executiv şi fondatorul WEF, Klaus Schwab, în cadrul conferinţei de presă premergătoare reuniunii, despre o lume care se confruntă cu războiul din Ucraina, schimbările climatice şi cu crize simultane de energie şi de aprovizionare cu alimente.

Ultima reuniune de iarnă de la Davos în persoană a avut loc în 2020, cu doar câteva zile înainte ca epidemia COVID-19 să fie declarată o urgenţă de sănătate globală. Evenimentul din 2021 a avut loc virtual, iar cel de anul trecut a fost mutat din ianuarie în mai, după o creştere a numărului de infecţii.

„Davos ar trebui să ajute la schimbarea acestei mentalităţi”, a declarat Schwab despre un set de paneluri de discuţii, întâlniri informale şi evenimente de o săptămână sub sloganul „Cooperare într-o lume fragmentată”.

În timp ce delegaţia rusă va străluci prin absenţa sa, organizatorii au salutat o participare record în ceea ce priveşte numărul şi diversitatea participanţilor, aşteptându-se la o prezenţă chineză „la nivel înalt”.

Sunt prezenţi 52 de şefi de stat şi de guvern, alături de 56 de miniştri de finanţe, 19 guvernatori de bănci centrale, 30 de miniştri ai comerţului şi 35 de miniştri de externe. Şefii Organizaţiei Naţiunilor Unite, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului se numără printre cei 39 de lideri ai agenţiilor internaţionale.

Staţiunea de schi de lux găzduielte cea mai mare participare de până acum a mediului de afaceri, cu peste 600 de directori executivi printre cei 1 500 de lideri de afaceri, printre care se numără cel mai mare număr de femei din toate timpurile.

Președintele Republicii Moldova Maia Sandu va participa la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Davos #invitati #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.