Greii lumii au început discuțiile cu miză uriașă la Davos! Maia Sandu, printre invitați

Un număr record de lideri de afaceri şi guvernamentali au venit în staţiunea elveţiană Davos pentru a analiza provocări care variază de la încetinirea economiei globale la colapsul mediului, relatează Reuters.

Criticat de unii ca fiind un loc de discuţii care nu face decât să mărească amprenta de carbon a lumii, forumul insistă că are puterea de a aduce împreună factorii de decizie într-o lume care se confruntă cu multiple crize pe fondul neîncrederii geopolitice în creştere.

“Suntem cu toţii blocaţi într-o mentalitate de criză”, a declarat preşedintele executiv şi fondatorul WEF, Klaus Schwab, în cadrul conferinţei de presă premergătoare reuniunii, despre o lume care se confruntă cu războiul din Ucraina, schimbările climatice şi cu crize simultane de energie şi de aprovizionare cu alimente.

Ultima reuniune de iarnă de la Davos în persoană a avut loc în 2020, cu doar câteva zile înainte ca epidemia COVID-19 să fie declarată o urgenţă de sănătate globală. Evenimentul din 2021 a avut loc virtual, iar cel de anul trecut a fost mutat din ianuarie în mai, după o creştere a numărului de infecţii.

“Davos ar trebui să ajute la schimbarea acestei mentalităţi”, a declarat Schwab despre un set de paneluri de discuţii, întâlniri informale şi evenimente de o săptămână sub sloganul “Cooperare într-o lume fragmentată”.

În timp ce delegaţia rusă va străluci prin absenţa sa, organizatorii au salutat o participare record în ceea ce priveşte numărul şi diversitatea participanţilor, aşteptându-se la o prezenţă chineză “la nivel înalt”.

Sunt prezenţi 52 de şefi de stat şi de guvern, alături de 56 de miniştri de finanţe, 19 guvernatori de bănci centrale, 30 de miniştri ai comerţului şi 35 de miniştri de externe. Şefii Organizaţiei Naţiunilor Unite, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului se numără printre cei 39 de lideri ai agenţiilor internaţionale.

Staţiunea de schi de lux găzduielte cea mai mare participare de până acum a mediului de afaceri, cu peste 600 de directori executivi printre cei 1 500 de lideri de afaceri, printre care se numără cel mai mare număr de femei din toate timpurile.

Președintele Republicii Moldova Maia Sandu va participa la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Davos #invitati #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.