Guvernul taie compensațiile la energie: plafonul maxim se va reduce de la 1400 lei până la 1000 lei

Suma maximă a compensației la energie pentru sezonul rece 2025–2026 se reduce de la 1400 la 1000 de lei, iar cea minimă se fixează la 500 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului pentru ajustarea mecanismului de sprijin acordat consumatorilor casnici, aprobat în cadrul unei ședințe a secretarilor generali de la Cancelaria de stat. Noile reguli vor fi aplicate în perioada noiembrie 2025 – martie 2026 și vizează direcționarea mai strictă a ajutorului către gospodăriile considerate vulnerabile energetic.

Conform proiectului, compensația maximă pentru încălzire va fi de 1000 de lei pe lună pentru gospodăriile care folosesc drept sursă principală energia termică, gazele naturale sau energia electrică, iar pentru cele care utilizează combustibili solizi plafonul va fi de 800 de lei. Compensația minimă pentru sezonul rece este stabilită la 500 de lei: dacă suma calculată conform formulelor este de cel puțin 250 de lei, dar mai mică de 500 de lei, beneficiarul va primi 500 de lei, iar dacă suma rezultată este mai mică de 250 de lei, compensația nu va fi acordată.

Se schimbă și procentele de compensare în funcție de tipul de energie folosită la încălzire. Pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026, se propune ca 40% din costul energiei electrice utilizate la încălzire să fie compensat din buget, 30% din costul energiei termice, 25% din costul gazelor naturale și 15% pentru combustibilii solizi. În paralel, sunt revizuite normele privind costul energiei în perioada rece și nivelul minim al cheltuielilor gospodăriei casnice, atât pentru mediul urban, cât și pentru mediul rural, astfel încât formulele de calcul să reflecte mai realist cheltuielile familiilor pentru întreținere și încălzire.

Criteriile de eligibilitate sunt, la rândul lor, înăsprite. Compensația în numerar nu va fi acordată dacă valoarea costului mediu lunar estimat al energiei, calculat în baza consumului istoric din sezonul precedent, depășește echivalentul a 350 m³ de gaze naturale la prețul reglementat valabil la 1 octombrie a anului în curs (față de 450 m³ până acum). În plus, gospodăriile în care membrii au realizat în anul precedent venituri din dobânzi obținute din depozite bancare mai mari de 4000 de lei vor fi excluse din schema de compensare, fiind considerate suficient de puțin vulnerabile pentru a nu necesita sprijin.

În nota de fundamentare, autoritățile susțin că măsurile au scopul de a identifica „cât mai precis” gospodăriile cu vulnerabilitate energetică și de a concentra resursele publice asupra persoanelor și familiilor cu venituri mici sau aflate în dificultate, pe fundalul creșterii prețurilor la energie. Pentru sezonul rece 2025–2026, bugetul estimat pentru acordarea compensațiilor la energie sub formă de plată monetară este de circa 2,36 miliarde de lei.

Proiectul urmează să fie aprobat de Guvern, după care va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

#compensatii #Energie #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.