Hodorkovski: "Orice negocieri vor dăuna moralului ridicat al armatei ucrainene. Putin vrea un respiro"

Instalare vremii reci și umede pe frontul ruso-ucrainean împiedică partea care atacă și ajută partea care se apără. Această fază statică a războiului dă naștere din nou la gânduri despre necesitatea negocierilor cu Vladimir Putin.

Politicianul și opozantul politic rus Mihail Hodorkovski își exprimă atitudinea față de o astfel de perspectivă în The Economist.

Putin este rănit politic, dar încă crede că poate câștiga. El atacă în mod deliberat ținte civile, privează populația Ucrainei de apă, lumină și căldură în ajunul iernii, pentru a forța conducerea țării să-i accepte termenii.
Cei care fac apel la negocieri o fac probabil din motive destul de umane și pragmatice: în opinia lor, Ucraina nu poate câștiga, așa că ei consideră că este înțelept să nu se irosească vieți și bani în confruntare. În schimb, vor capitularea, deși nu necondiționată. Pentru Ucraina, aceasta ar însemna secesiunea unor teritorii, respingerea potențialelor alianțe militare (în special, cu NATO) și impunerea de restricții asupra propriilor forțe. Poate că acești oameni au în minte exemplul Finlandei, care a cedat Karelia în 1940 devenind un satelit al Uniunii Sovietice pentru mulți ani.

Din păcate, acest sfat deschide calea către iad. Putin duce acum un al patrulea război, pe care, la fel ca precedentele din Cecenia, Georgia și Siria, l-a lansat atunci când ratingurile sale în Rusia au fluctuat. În absența statului de drept – o situație creată de el – cei doi piloni ai regimului său sunt popularitatea și violența. Fără ele, se prăbușește.

„Când spun că Putin a intrat degeaba în acest război, vreau să spun că este imposibil să ieși din el măcar cu un fel de victorie, pentru că nici măcar capturarea Ucrainei nu este sfârșitul. Celelalte cereri ale sale sunt revenirea NATO la granițele anului 1997 și distribuirea sferelor de influență. Iar sfârșitul războiului nu va afecta în niciun fel situația economică sumbră din Rusia: teritoriul capturat este o datorie, nu un activ. Aceasta înseamnă că un nou conflict este inevitabil, mai ales că forțele naționalist-șovine trezite de invazia Ucrainei nu vor fi mulțumite de termenii vreunui tratat de pace,“ scrie Hodorkovski.

„Este important de înțeles că Putin și cercul său de apropiați și-au trăit toată viața sub coduri mafiote, conform cărora nu există legi și care contravin statului de drept. Nu există decât putere în imaginația lui. Dacă adversarul se retrage și cere negocieri, înseamnă că a pierdut și trebuie stors de tot ce are. În acest caz, ar putea însemna capturarea întregii Ucraine sau a cel puțin două treimi din ea, lansarea unui ultimatum către NATO și șantajarea Moldovei și a statelor baltice.

Ceea ce are nevoie cu adevărat Putin este un respiro. Planurile sale de mobilizare au fost dezastruoase; numărul înmormântărilor soldaților ruși crește. Dacă va face o altă mobilizare parțială, cel mai probabil va duce la prăbușirea regimului. Are nevoie de timp pentru a mobiliza locuitorii teritoriilor ocupate, așa cum a fost cazul în autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk. Pauza de un an va permite, de asemenea, industriei de apărare a Rusiei să umple din nou depozitele goale de arme, în ciuda emigrării a mii de muncitori ruși talentați și a sancțiunilor.

În curând Putin nu va mai putea lupta

Dacă lucrurile vor continua așa cum merg, fără pauză, în curând Putin pur și simplu nu va putea lupta. Prin urmare, revin întrebări urgente. Este gata să folosească arme nucleare? Mă îndoiesc că va risca să folosească arme nucleare.

Orice negocieri vor dăuna moralului ridicat al armatei ucrainene. Și ce poate garanta în acordul de pace că următorul atac nu va avea loc într-un an? Cuvântul lui Putin?!

Apartenența Ucrainei la NATO? Imposibil! Forțele americane de menținere a păcii pe linia de dezangajare? Nu, America nu este pregătită pentru asta! Livrări în masă de arme, astfel încât creșterea capacității de luptă a armatei ucrainene să preceadă refacerea trupelor lui Putin? Este puțin probabil să se întâmple.

Deci, ce poate ieși din negocieri? Poate un indiciu al victoriei lui Putin sau un răgaz în care Kremlinul va încerca să-și reconstruiască armata și armele. Prețuri mari ale gazului și petrolului (Putin își dă acum seama că poate produce mai puțin și să aibă totuși venituri mari). Și țările NATO trebuie să cheltuiască sume uriașe de bani pentru a se proteja împotriva unei agresiuni din ce în ce mai previzibile din partea „învingătorului campaniei ucrainene”.

Discuțiile ar transmite, de asemenea, un semnal puternic autocrațiilor, din China până în Coreea de Nord și Iran, că Occidentul este slab, incapabil să-și mențină terenul și incapabil să-și protejeze prietenii. Există încă multe puncte de conflict pe harta lumii care pot avea de suferit dacă Putin iese câștigător“, spune Hodorkovski.

„Occidentul trebuie să arate clar, în special escrocului care conduce Rusia, că acest comportament de bătăuș va fi pedepsit.
Asta nu înseamnă imposibilitatea negocierilor – războiul trebuie să se încheie, iar pacea, dacă nu este cumpărată prin schimbarea granițelor recunoscute internațional ale Ucrainei, va implica un fel de înțelegere. Totuși, înțelegerile și permiterea agresorului să beneficieze de agresiune nu sunt același lucru“, conchide opozantul rus.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).