Cine este Sam Bankman-Fried, omul care a cutremurat lumea crypto cu lansarea FTX, şi apoi a prăbuşit piaţa

Cariera

În vara anului 2013, Bankman-Fried a început să lucreze la Jane Street Capital, tranzacţionând ETF-uri internaţionale. Iniţial stagiar, s-a întors acolo cu normă întreagă după absolvire.

În septembrie 2017, Bankman-Fried a renunţat la Jane Street şi s-a mutat la Berkeley, unde a lucrat pentru scurt timp la Centre for Effective Altruism în calitate de director de dezvoltare din octombrie până în noiembrie 2017. În noiembrie 2017, a fondat Alameda Research. Începând cu 2021, Bankman-Fried deţinea aproximativ 90% din Alameda Research. În ianuarie 2018, Bankman-Fried a organizat o tranzacţie de arbitraj, mutând până la 25 de milioane de dolari pe zi, pentru a profita de preţul mai mare al bitcoinului în Japonia în comparaţie cu cel din America. După ce a participat la sfârşitul anului 2018 la o conferinţă despre criptomonede în Macao, s-a mutat la Hong Kong. A fondat FTX, o firmă specializată în instrumente financiare derivate, specializate în industria cripto, în aprilie 2019, care a fost lansată în luna următoare.

La 8 decembrie 2021, Bankman-Fried, împreună cu alţi directori din industrie, a depus mărturie în faţa Comisiei pentru Servicii Financiare în legătură cu reglementarea industriei criptomonedelor.
Pe 12 mai 2022, a fost dezvăluit faptul că Emergent Fidelity Technologies Ltd., deţinută majoritar de Bankman-Fried, a cumpărat 7,6% din acţiunile Robinhood Markets Inc.
În septembrie 2022, a fost dezvăluit faptul că Bankman-Fried i-a oferit lui Elon Musk miliarde de dolari pentru a finanţa achiziţia Twitter. Potrivit mesajelor publicate în cadrul procesului dintre Twitter şi Musk în timpul propunerii de achiziţie a Twitter de către acesta din urmă, la 25 aprilie 2022, bancherul Michael Grimes a scris că Bankman-Fried ar fi dispus să se angajeze până la 5 miliarde de dolari.

Bankman-Fried este vegan. Locuieşte într-un penthouse în Bahamas cu aproximativ 10 colegi de cameră. Are o pasiune pentru jocul video League of Legends, iar compania sa, FTX, a investit în organizaţia esports TSM, ceea ce a inclus schimbarea numelui TSM în TSM FTX.

Potrivit Forbes, valoarea netă a lui Sam Bankman-Fried era de 8,7 miliarde de dolari în mai 2021. Acest lucru îl făcea să fie a 274-a cea mai bogată persoană din lume. Forbes precizează că marea majoritate a averii lui Bankman-Fried se află în acţiuni FTX şi în jetoane FTT.

În februarie 2021, Bankman-Fried era al doilea cel mai bogat antreprenor cunoscut din spaţiul criptomonedelor, după Brian Armstrong, potrivit Forbes. La acel moment, averea netă a lui Bankman-Fried era de 4,5 miliarde de dolari, în timp ce cea a lui Armstrong era de 6,5 miliarde de dolari.
Valoarea netă a lui Bankman-Fried a atins un vârf de 26 de miliarde de dolari. Înainte de criza de lichidităţi a companiei sale, Bankman-Fried avea o valoare estimată la 15,2 miliarde de dolari, dar, potrivit Bloomberg, 14,6 miliarde de dolari au fost şterse peste noapte. Ascensiunea rapidă a lui Bankman-Fried către succesul financiar, combinată cu relativa sa tinereţe şi cu personalitatea sa excentrică, inclusiv presupusa sa înclinaţie de a dormi pe un beanbag în biroul său, a făcut din SBF unul dintre cei mai îndrăgiţi oameni din industria cripto.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.

#servicii de taxi #Molodva #piata #crestere