Cine este Sam Bankman-Fried, omul care a cutremurat lumea crypto cu lansarea FTX, şi apoi a prăbuşit piaţa

Pe 11 noiembrie 2022, FTX, deţinută de Sam Bankman-Fried, a cerut intrarea în faliment în conformitate cu capitolul 11 în SUA, potrivit unui comunicat al companiei postat pe Twitter. De asemenea, Bankman-Fried a demisionat din funcţia de director general şi a fost înlocuit de John J. Ray III, deşi şeful demisionar va rămâne în funcţie pentru a ajuta la tranziţie.

Samuel Bankman-Fried s-a născut pe 6 martie 1992 în campusul Universităţii Stanford, fiul Barbarei Fried şi al lui Joseph Bankman, ambii profesori de drept la Stanford Law School. Când avea aproximativ 14 ani, mama sa a observat că acesta a dezvoltat spontan un interes pentru utilitarism. Mai târziu, a participat la Canada/USA Mathcamp, un program de vară pentru liceeni talentaţi la matematică.

Între 2010 şi 2014, Bankman-Fried a urmat cursurile Institutului de Tehnologie din Massachusetts. Acolo, a locuit într-o casă de grup coeducaţională numită Epsilon Theta. În 2012, a scris pe blog despre utilitarism, baseball şi politică. În 2014, a absolvit cu o diplomă în fizică şi o specializare în matematică.

Cunoscut şi după iniţialele SBF, este un antreprenor american, fiind fondatorul şi directorul executiv al FTX, de asemenea, el gestionează active prin intermediul Alameda Research.

Cariera

În vara anului 2013, Bankman-Fried a început să lucreze la Jane Street Capital, tranzacţionând ETF-uri internaţionale. Iniţial stagiar, s-a întors acolo cu normă întreagă după absolvire.

În septembrie 2017, Bankman-Fried a renunţat la Jane Street şi s-a mutat la Berkeley, unde a lucrat pentru scurt timp la Centre for Effective Altruism în calitate de director de dezvoltare din octombrie până în noiembrie 2017. În noiembrie 2017, a fondat Alameda Research. Începând cu 2021, Bankman-Fried deţinea aproximativ 90% din Alameda Research. În ianuarie 2018, Bankman-Fried a organizat o tranzacţie de arbitraj, mutând până la 25 de milioane de dolari pe zi, pentru a profita de preţul mai mare al bitcoinului în Japonia în comparaţie cu cel din America. După ce a participat la sfârşitul anului 2018 la o conferinţă despre criptomonede în Macao, s-a mutat la Hong Kong. A fondat FTX, o firmă specializată în instrumente financiare derivate, specializate în industria cripto, în aprilie 2019, care a fost lansată în luna următoare.

La 8 decembrie 2021, Bankman-Fried, împreună cu alţi directori din industrie, a depus mărturie în faţa Comisiei pentru Servicii Financiare în legătură cu reglementarea industriei criptomonedelor.
Pe 12 mai 2022, a fost dezvăluit faptul că Emergent Fidelity Technologies Ltd., deţinută majoritar de Bankman-Fried, a cumpărat 7,6% din acţiunile Robinhood Markets Inc.
În septembrie 2022, a fost dezvăluit faptul că Bankman-Fried i-a oferit lui Elon Musk miliarde de dolari pentru a finanţa achiziţia Twitter. Potrivit mesajelor publicate în cadrul procesului dintre Twitter şi Musk în timpul propunerii de achiziţie a Twitter de către acesta din urmă, la 25 aprilie 2022, bancherul Michael Grimes a scris că Bankman-Fried ar fi dispus să se angajeze până la 5 miliarde de dolari.

Bankman-Fried este vegan. Locuieşte într-un penthouse în Bahamas cu aproximativ 10 colegi de cameră. Are o pasiune pentru jocul video League of Legends, iar compania sa, FTX, a investit în organizaţia esports TSM, ceea ce a inclus schimbarea numelui TSM în TSM FTX.

Potrivit Forbes, valoarea netă a lui Sam Bankman-Fried era de 8,7 miliarde de dolari în mai 2021. Acest lucru îl făcea să fie a 274-a cea mai bogată persoană din lume. Forbes precizează că marea majoritate a averii lui Bankman-Fried se află în acţiuni FTX şi în jetoane FTT.

În februarie 2021, Bankman-Fried era al doilea cel mai bogat antreprenor cunoscut din spaţiul criptomonedelor, după Brian Armstrong, potrivit Forbes. La acel moment, averea netă a lui Bankman-Fried era de 4,5 miliarde de dolari, în timp ce cea a lui Armstrong era de 6,5 miliarde de dolari.
Valoarea netă a lui Bankman-Fried a atins un vârf de 26 de miliarde de dolari. Înainte de criza de lichidităţi a companiei sale, Bankman-Fried avea o valoare estimată la 15,2 miliarde de dolari, dar, potrivit Bloomberg, 14,6 miliarde de dolari au fost şterse peste noapte. Ascensiunea rapidă a lui Bankman-Fried către succesul financiar, combinată cu relativa sa tinereţe şi cu personalitatea sa excentrică, inclusiv presupusa sa înclinaţie de a dormi pe un beanbag în biroul său, a făcut din SBF unul dintre cei mai îndrăgiţi oameni din industria cripto.

#Monede #crypto #prabusire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.