Hotelul Național: locuitorii din Chișinău aleg modernitatea

Locuitorii capitalei au votat pentru proiectul unui nou complex multifuncțional pe terenul Hotelului Național.

Audieri publice în acest sens au fost desfășurate simultan în trei sectoare ale Chișinăului. Audierile au fost dedicate soartei fostului hotel Inturist, aflat de mulți ani în ruine și care este amplasat chiar în centrul orașului. Audierile au generat un interes sporit atât din partea specialiștilor-arhitecți, al urbanistilor, cât și al cetățenilor obișnuiți. Sălile de Adunaree ale preturilor din sectoarele Centru, Buiucani și Ciocana erau pline (ajustate conform restricțiilor determinate de pandemia Covid-19).

Discuțiile au fost fierbinți, dar primitoare. Opinia generală este că ruinele trebuie demolate și ceva nou, modern, corespunzător secolului 21, ar trebui construit în locul lor.

Arhitecții au vorbit în detaliu despre cele trei proiecte principale, gata de a fi implementate pe terenul Hotelului Național. De fapt, ei nu doar au vorbit, dar au și arătat: grafica computerizată a făcut posibilă evaluarea nu numai a aspectului clădirilor planificate pentru construcție, ci și a modalității de încadrare a complexului în peisajul orașului și, în general, – în stilul arhitectural al Chișinăului.

De asemenea, autorii proiectelor au răspuns la mai multe întrebări. Specialiștii erau interesați de caracteristicile tehnice ale proiectului, iar orășenii erau interesați de scopul lor, de organizarea circulației rutiere și de amenajarea zonei din împrejurime.

S-a subliniat că acest tip de complexe multifuncționale, care combină un centru de afaceri, apart-hotel, o zonă extinsă de divertisment și una educațională, există astăzi în toate metropolele lumii. Acestea nu doar împodobesc mediul urban, ci sunt și un factor important în atragerea investițiilor serioase.

Marile companii multinaționale, care au cerințe sporite pentru organizarea muncii birourilor și a vieții angajaților lor, nu se vor extinde niciodată în țări care nu sunt în măsură să le ofere astfel de premise. Deci, cea mai implementarea cât mai rapidă a proiectului devine fundamental importantă atât pentru economia Chișinăului, cât și pentru cea a întregii Republici Moldova.

La finalul audierilor publice, toți participanții au fost rugați să aleagă proiectul care le-a plăcut mai mult, din cele trei opțiuni prezentate. Majoritatea au ales proiectul numărul trei.

Îl vedeți în continuare:

Acest proiect este remarcabil prin faptul că contururile sale generale seamănă cu o clădire veche, accentuează continuitatea și, în același timp, înfățișează o clădire modernă, în corespundere cu spiritul timpului nou. Desigur, alegerea locuitorilor din Chișinău a fost influențată și de schema de culori a proiectului – alb.

Această alegere nu doar că ne amintește că Chișinăul este istoric un oraș alb, o floare din piatră, dar și reabilitează, într-o oarecare măsură, acest statut al capitalei Moldovei.

Deci, locuitorii Chișinăului și-au făcut alegerea, acum depinde de autoritățile orașului.

#Inturist #Hotel Național

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.