IGP pierde un șef-adjunct! Acesta și-a început activitatea în cadrul MAI din anul 1999

Comisarul Vitalie Bostan şi-a dat demisia din funcţia de şef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (IGP). Informaţia a fost confirmată de către Diana Fetco, șefa Secției Comunicare și Protocol a IGP, scrie zdg.md.

Solicitată de ZdG, Diana Fetco a declarat că Vitalie Bostan a depus, pe 16 august, cererea de demisie la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), iar astăzi, 17 august, ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a aprobat cererea.

„Vitalie Bostan şi-a dat demisia din propria iniţiativă şi doamna ministră Ana Revenco a acceptat-o. Cererea de demisie a fost depusă la Ministerul Afacerilor Interne pe data de 16 august”, a precizat Diana Fetco.

În luna august a anului 2020, printr-un ordin al fostului ministru Pavel Voicu, Bostan a fost numit șef-adjunct al IGP.

Vitalie Bostan a deţinut anterior funcția de șef interimar al Inspectoratului Național de Investigații INI din cadrul IGP, iar înainte de aceasta a deținut funcția de șef al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”.

În perioada 2010-2014, Bostan a fost șef adjunct al Comisariatului de Poliție Tighina.

Potrivit unui comunicat al IGP, Vitalie Bostan și-a început activitatea în cadrul MAI din anul 1999.

#sef-adjunct #IGP #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.