Impactul propagandei ruse în timpul războiului din Ucraina: Explicațiile din cadrul proiectului Podcast Impact

În cadrul proiectului Podcast Impact: Explorarea Propagandei și Comunicării Moderne, expertul Tatiana Ivanova a explicat amploarea și consecințele propagandei ruse în timpul conflictului armat din Ucraina. Această analiză a dezvăluit provocările și implicațiile grave ale dezinformării și manipulării informației în contextul unui război.

Una dintre cele mai presante chestiuni abordate în acest proiect este impactul propagandei ruse asupra opiniei publice și a situației din Ucraina. Dezinformarea a fost folosită pentru a influența percepția internațională asupra conflictului, dar și pentru a polariza și diviza societatea ucraineană.

Experta Tatiana Ivanova a vorbit depsre valoarea pagubelor provocate de agresiunea rusă asupra subsolului, aerului atmosferic, apei și resurselor terestre ale Ucrainei, care ajunge deja la impresionanta sumă de 8 trilioane de grivne. Acest fapt ilustrează nu doar dimensiunea devastatoare a războiului, ci și eforturile intense de propagandă și dezinformare care au contribuit la această situație.

Este important de subliniat că propagandele și dezinformarea au avut un impact semnificativ asupra modului în care cetățenii și liderii din întreaga lume au perceput și au reacționat la conflictul din Ucraina. Prin proiectul Podcast Impact, Tatiana Ivanova își propune să aducă în atenția publicului aceste aspecte și să evidențieze necesitatea unei abordări critice și informate a informației în timpurile tulburi ale războiului.

Acest proiect aduce la lumină importanța luptei împotriva dezinformării și manipulării informației, precum și necesitatea promovării unei comunicări autentice și transparente în timpul conflictelor armate pentru a menține democrația și stabilitatea în societate.

#podcast #impact #propaganda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar