Imperiul lui Zuckerberg se zdruncină: Instagram și WhatsApp ar putea fi vândute forțat

15 Apr. 2025, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Apr. 2025, 09:39 // Actual //  Ursu Victor

Un proces antitrust (N.r. – împotriva unei companii care este suspectată că a încălcat legile concurenței) împotriva gigantului rețelelor sociale Meta a început luni la Washington. Avocații de la concurența americană și de la organul de control al consumatorilor susțin că Meta și-a „anulat” ilegal rivalii, cumpărând Instagram și WhatsApp în urmă cu peste un deceniu, scrie BBC News.

„Au decis că va fi prea greu să concureze și că va fi mai ușor să-și cumpere rivalii”, a declarat avocatul Comisiei Federale pentru Comerț (FTC), Daniel Matheson.

Meta a replicat că procesul FTC, care a revizuit și a aprobat acele achiziții, este „greșit”.

„Meta a achiziționat Instagram și WhatsApp pentru a le îmbunătăți și a le dezvolta alături de Facebook”, a susținut avocatul companiei, Mark Hansen.

O victorie a FTC l-ar putea forța pe CEO-ul Mark Zuckerberg să „spargă” compania. Acţiunea ar putea include vânzarea aplicației Instagram și WhatsApp. FTC spune că Meta a plătit în plus atunci când a achiziționat Instagram pentru 1 miliard de dolari în 2012. Doi ani mai târziu, compania a achiziționat WhatsApp pentru 19 miliarde de dolari.

„Argumentul FTC este că achiziția Instagram a fost o modalitate de a neutraliza această amenințare competitivă în creștere la adresa Facebook”, a spus Rebecca Haw Allensworth, profesor de drept antitrust la Facultatea de Drept Vanderbilt.

Ea afirmă că propriile cuvinte ale lui Zuckerberg, inclusiv cele din e-mailurile sale, ar putea oferi cele mai convingătoare dovezi incriminatorii în proces.

„El a spus că este mai bine să cumperi decât să concurezi. Este greu să devii mai literal decât atât”, adaugă Allensworth.

Luni, Matheson a făcut referire la un mesaj din 2012 de la Zuckerberg, în care discuta despre importanța „neutralizării” Instagram. Meta, pe de altă parte, a spus că achizițiile au îmbunătățit experiența utilizatorilor.

„Achizițiile pentru îmbunătățire și creștere nu au fost niciodată considerate ilegale și nu ar trebui să fie considerate ilegale aici”, a adăugat Hansen.

Compania susține că se confruntă cu concurență din partea unei varietăți de aplicații, inclusiv TikTok, X, YouTube și iMessage. Mark Zuckerberg și fostul director de operațiuni al companiei, Sheryl Sandberg, sunt așteptați să depună mărturie în cadrul procesului, care ar putea dura câteva săptămâni.

Cazul FTC – Meta a fost depus în timpul primei administrații a președintelui Donald Trump, dar riscă să devină politizat în timpul celui de-al doilea mandat. Zuckerberg ar fi făcut lobby personal pe lângă Trump pentru ca FTC să renunțe la caz, potrivit Wall Street Journal. Întrebat de BBC să confirme acel raport, Meta a evitat răspunsul, dar a transmis într-o declarație că „procesele FTC împotriva Meta sfidează realitatea. La mai bine de 10 ani după ce FTC a revizuit și a aprobat achizițiile noastre, acțiunea comisiei transmite mesajul că niciun acord nu este cu adevărat definitiv”, scrie BBC.

Relațiile dintre Zuckerberg și Trump s-au răcit după ce Trump a fost interzis pe platformele Meta în urma revoltei de la Capitoliul SUA din ianuarie 2021. De atunci, relația a început uşor să îşi revină. Meta a contribuit cu 1 milion de dolari la fondul inaugural al lui Trump și a adăugat-o în consiliul său de administrație pe Dina Powell McCormick, fost consilier al lui Trump și pe Dana White, președintele UFC și susţinător al lui Trump.

De asemenea, compania a anunțat în ianuarie că renunță la verificarea independentă a faptelor (N.r. – fact-checking) și a fost de acord să-i plătească lui Trump 25 de milioane de dolari pentru a soluționa un proces legat de suspendarea conturilor sale.

Decizia președintelui Trump de a concedia doi comisari FTC în martie este și ea legată de caz. Rebecca Kelly Slaughter și Alvaro Bedoya, ambii democrați, au fost în minoritate în comisia formată din cinci membri. Până miercuri, doar două locuri din comisie erau ocupate, ambele de republicani. Un alt republican a fost confirmat joi de Senat. Slaughter și Bedoya, care au dat în judecată administrația Trump pentru a fi repuși în funcție, susțin că demiterea lor a avut scopul de a intimida.

„Președintele a transmis un semnal foarte clar nu doar nouă, ci și președintelui Ferguson și comisarului Holyoak că, dacă fac ceva ce nu-i place, îi poate concedia și pe ei. Așa că, dacă nu vor să facă o favoare pentru aliații săi politici, sunt și ei în pericol”, a declarat Slaughter pentru BBC.

Slaughter și Bedoya și-au exprimat amândoi îngrijorarea față de presupusele eforturi de lobby ale lui Zuckerberg.

„Speranța mea este că nu există nicio interferență politică”, a declarat Bedoya.

Ferguson, actualul președinte FTC numit de Trump, a declarat recent pentru The Verge că va „respecta ordinele legale” dacă președintele i-ar cere să renunțe la un proces precum cel împotriva Meta. El a adăugat că ar fi foarte surprins dacă o astfel de situație s-ar întâmpla.

FTC este considerată o agenție esențială pentru supravegherea concurenței. În ultimii ani, a returnat sute de milioane de dolari victimelor fraudei și a implementat reglementări împotriva taxelor ascunse și capcanelor de abonament.

Procesul FTC împotriva Meta are loc în paralel cu un alt caz antitrust major, SUA – Google, care urmează să intre în faza de „remedii”. Departamentul de Justiție a câștigat prima fază a procesului vara trecută, judecătorul Amit Mehta stabilind că Google deține un monopol pe piața căutării online, cu o cotă de piață de aproximativ 90%. Luna trecută, DOJ (N.r. – Departamenul de Justiţie) a reiterat cererea ca instanța să dizolve monopolul Google.

Cazul FTC împotriva Meta va fi mai greu de demonstrat, susține Laura Phillips-Sawyer,

Profesoara de drept comercial asociată la Universitatea din Georgia, Laura Phillips-Sawyer, susţine că va fi mai greu de demonstratul cazul împotriva Meta.

„Cred că vor avea o luptă grea. Este un drum lung până la luarea în considerare a unei posibile vânzări forțate a Instagram sau WhatsApp”, a spus aceasta.

Ea a explicat că, spre deosebire de căutarea online, piața rețelelor sociale are o concurență mai mare, ceea ce face mai dificilă dovedirea unui monopol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.