Imperiul lui Zuckerberg se zdruncină: Instagram și WhatsApp ar putea fi vândute forțat

15 Apr. 2025, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Apr. 2025, 09:39 // Actual //  Ursu Victor

Un proces antitrust (N.r. – împotriva unei companii care este suspectată că a încălcat legile concurenței) împotriva gigantului rețelelor sociale Meta a început luni la Washington. Avocații de la concurența americană și de la organul de control al consumatorilor susțin că Meta și-a „anulat” ilegal rivalii, cumpărând Instagram și WhatsApp în urmă cu peste un deceniu, scrie BBC News.

„Au decis că va fi prea greu să concureze și că va fi mai ușor să-și cumpere rivalii”, a declarat avocatul Comisiei Federale pentru Comerț (FTC), Daniel Matheson.

Meta a replicat că procesul FTC, care a revizuit și a aprobat acele achiziții, este „greșit”.

„Meta a achiziționat Instagram și WhatsApp pentru a le îmbunătăți și a le dezvolta alături de Facebook”, a susținut avocatul companiei, Mark Hansen.

O victorie a FTC l-ar putea forța pe CEO-ul Mark Zuckerberg să „spargă” compania. Acţiunea ar putea include vânzarea aplicației Instagram și WhatsApp. FTC spune că Meta a plătit în plus atunci când a achiziționat Instagram pentru 1 miliard de dolari în 2012. Doi ani mai târziu, compania a achiziționat WhatsApp pentru 19 miliarde de dolari.

„Argumentul FTC este că achiziția Instagram a fost o modalitate de a neutraliza această amenințare competitivă în creștere la adresa Facebook”, a spus Rebecca Haw Allensworth, profesor de drept antitrust la Facultatea de Drept Vanderbilt.

Ea afirmă că propriile cuvinte ale lui Zuckerberg, inclusiv cele din e-mailurile sale, ar putea oferi cele mai convingătoare dovezi incriminatorii în proces.

„El a spus că este mai bine să cumperi decât să concurezi. Este greu să devii mai literal decât atât”, adaugă Allensworth.

Luni, Matheson a făcut referire la un mesaj din 2012 de la Zuckerberg, în care discuta despre importanța „neutralizării” Instagram. Meta, pe de altă parte, a spus că achizițiile au îmbunătățit experiența utilizatorilor.

„Achizițiile pentru îmbunătățire și creștere nu au fost niciodată considerate ilegale și nu ar trebui să fie considerate ilegale aici”, a adăugat Hansen.

Compania susține că se confruntă cu concurență din partea unei varietăți de aplicații, inclusiv TikTok, X, YouTube și iMessage. Mark Zuckerberg și fostul director de operațiuni al companiei, Sheryl Sandberg, sunt așteptați să depună mărturie în cadrul procesului, care ar putea dura câteva săptămâni.

Cazul FTC – Meta a fost depus în timpul primei administrații a președintelui Donald Trump, dar riscă să devină politizat în timpul celui de-al doilea mandat. Zuckerberg ar fi făcut lobby personal pe lângă Trump pentru ca FTC să renunțe la caz, potrivit Wall Street Journal. Întrebat de BBC să confirme acel raport, Meta a evitat răspunsul, dar a transmis într-o declarație că „procesele FTC împotriva Meta sfidează realitatea. La mai bine de 10 ani după ce FTC a revizuit și a aprobat achizițiile noastre, acțiunea comisiei transmite mesajul că niciun acord nu este cu adevărat definitiv”, scrie BBC.

Relațiile dintre Zuckerberg și Trump s-au răcit după ce Trump a fost interzis pe platformele Meta în urma revoltei de la Capitoliul SUA din ianuarie 2021. De atunci, relația a început uşor să îşi revină. Meta a contribuit cu 1 milion de dolari la fondul inaugural al lui Trump și a adăugat-o în consiliul său de administrație pe Dina Powell McCormick, fost consilier al lui Trump și pe Dana White, președintele UFC și susţinător al lui Trump.

De asemenea, compania a anunțat în ianuarie că renunță la verificarea independentă a faptelor (N.r. – fact-checking) și a fost de acord să-i plătească lui Trump 25 de milioane de dolari pentru a soluționa un proces legat de suspendarea conturilor sale.

Decizia președintelui Trump de a concedia doi comisari FTC în martie este și ea legată de caz. Rebecca Kelly Slaughter și Alvaro Bedoya, ambii democrați, au fost în minoritate în comisia formată din cinci membri. Până miercuri, doar două locuri din comisie erau ocupate, ambele de republicani. Un alt republican a fost confirmat joi de Senat. Slaughter și Bedoya, care au dat în judecată administrația Trump pentru a fi repuși în funcție, susțin că demiterea lor a avut scopul de a intimida.

„Președintele a transmis un semnal foarte clar nu doar nouă, ci și președintelui Ferguson și comisarului Holyoak că, dacă fac ceva ce nu-i place, îi poate concedia și pe ei. Așa că, dacă nu vor să facă o favoare pentru aliații săi politici, sunt și ei în pericol”, a declarat Slaughter pentru BBC.

Slaughter și Bedoya și-au exprimat amândoi îngrijorarea față de presupusele eforturi de lobby ale lui Zuckerberg.

„Speranța mea este că nu există nicio interferență politică”, a declarat Bedoya.

Ferguson, actualul președinte FTC numit de Trump, a declarat recent pentru The Verge că va „respecta ordinele legale” dacă președintele i-ar cere să renunțe la un proces precum cel împotriva Meta. El a adăugat că ar fi foarte surprins dacă o astfel de situație s-ar întâmpla.

FTC este considerată o agenție esențială pentru supravegherea concurenței. În ultimii ani, a returnat sute de milioane de dolari victimelor fraudei și a implementat reglementări împotriva taxelor ascunse și capcanelor de abonament.

Procesul FTC împotriva Meta are loc în paralel cu un alt caz antitrust major, SUA – Google, care urmează să intre în faza de „remedii”. Departamentul de Justiție a câștigat prima fază a procesului vara trecută, judecătorul Amit Mehta stabilind că Google deține un monopol pe piața căutării online, cu o cotă de piață de aproximativ 90%. Luna trecută, DOJ (N.r. – Departamenul de Justiţie) a reiterat cererea ca instanța să dizolve monopolul Google.

Cazul FTC împotriva Meta va fi mai greu de demonstrat, susține Laura Phillips-Sawyer,

Profesoara de drept comercial asociată la Universitatea din Georgia, Laura Phillips-Sawyer, susţine că va fi mai greu de demonstratul cazul împotriva Meta.

„Cred că vor avea o luptă grea. Este un drum lung până la luarea în considerare a unei posibile vânzări forțate a Instagram sau WhatsApp”, a spus aceasta.

Ea a explicat că, spre deosebire de căutarea online, piața rețelelor sociale are o concurență mai mare, ceea ce face mai dificilă dovedirea unui monopol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 17:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.