Imperiul lui Zuckerberg se zdruncină: Instagram și WhatsApp ar putea fi vândute forțat

Un proces antitrust (N.r. – împotriva unei companii care este suspectată că a încălcat legile concurenței) împotriva gigantului rețelelor sociale Meta a început luni la Washington. Avocații de la concurența americană și de la organul de control al consumatorilor susțin că Meta și-a „anulat” ilegal rivalii, cumpărând Instagram și WhatsApp în urmă cu peste un deceniu, scrie BBC News.

„Au decis că va fi prea greu să concureze și că va fi mai ușor să-și cumpere rivalii”, a declarat avocatul Comisiei Federale pentru Comerț (FTC), Daniel Matheson.

Meta a replicat că procesul FTC, care a revizuit și a aprobat acele achiziții, este „greșit”.

„Meta a achiziționat Instagram și WhatsApp pentru a le îmbunătăți și a le dezvolta alături de Facebook”, a susținut avocatul companiei, Mark Hansen.

O victorie a FTC l-ar putea forța pe CEO-ul Mark Zuckerberg să „spargă” compania. Acţiunea ar putea include vânzarea aplicației Instagram și WhatsApp. FTC spune că Meta a plătit în plus atunci când a achiziționat Instagram pentru 1 miliard de dolari în 2012. Doi ani mai târziu, compania a achiziționat WhatsApp pentru 19 miliarde de dolari.

„Argumentul FTC este că achiziția Instagram a fost o modalitate de a neutraliza această amenințare competitivă în creștere la adresa Facebook”, a spus Rebecca Haw Allensworth, profesor de drept antitrust la Facultatea de Drept Vanderbilt.

Ea afirmă că propriile cuvinte ale lui Zuckerberg, inclusiv cele din e-mailurile sale, ar putea oferi cele mai convingătoare dovezi incriminatorii în proces.

„El a spus că este mai bine să cumperi decât să concurezi. Este greu să devii mai literal decât atât”, adaugă Allensworth.

Luni, Matheson a făcut referire la un mesaj din 2012 de la Zuckerberg, în care discuta despre importanța „neutralizării” Instagram. Meta, pe de altă parte, a spus că achizițiile au îmbunătățit experiența utilizatorilor.

„Achizițiile pentru îmbunătățire și creștere nu au fost niciodată considerate ilegale și nu ar trebui să fie considerate ilegale aici”, a adăugat Hansen.

Compania susține că se confruntă cu concurență din partea unei varietăți de aplicații, inclusiv TikTok, X, YouTube și iMessage. Mark Zuckerberg și fostul director de operațiuni al companiei, Sheryl Sandberg, sunt așteptați să depună mărturie în cadrul procesului, care ar putea dura câteva săptămâni.

Cazul FTC – Meta a fost depus în timpul primei administrații a președintelui Donald Trump, dar riscă să devină politizat în timpul celui de-al doilea mandat. Zuckerberg ar fi făcut lobby personal pe lângă Trump pentru ca FTC să renunțe la caz, potrivit Wall Street Journal. Întrebat de BBC să confirme acel raport, Meta a evitat răspunsul, dar a transmis într-o declarație că „procesele FTC împotriva Meta sfidează realitatea. La mai bine de 10 ani după ce FTC a revizuit și a aprobat achizițiile noastre, acțiunea comisiei transmite mesajul că niciun acord nu este cu adevărat definitiv”, scrie BBC.

Relațiile dintre Zuckerberg și Trump s-au răcit după ce Trump a fost interzis pe platformele Meta în urma revoltei de la Capitoliul SUA din ianuarie 2021. De atunci, relația a început uşor să îşi revină. Meta a contribuit cu 1 milion de dolari la fondul inaugural al lui Trump și a adăugat-o în consiliul său de administrație pe Dina Powell McCormick, fost consilier al lui Trump și pe Dana White, președintele UFC și susţinător al lui Trump.

De asemenea, compania a anunțat în ianuarie că renunță la verificarea independentă a faptelor (N.r. – fact-checking) și a fost de acord să-i plătească lui Trump 25 de milioane de dolari pentru a soluționa un proces legat de suspendarea conturilor sale.

Decizia președintelui Trump de a concedia doi comisari FTC în martie este și ea legată de caz. Rebecca Kelly Slaughter și Alvaro Bedoya, ambii democrați, au fost în minoritate în comisia formată din cinci membri. Până miercuri, doar două locuri din comisie erau ocupate, ambele de republicani. Un alt republican a fost confirmat joi de Senat. Slaughter și Bedoya, care au dat în judecată administrația Trump pentru a fi repuși în funcție, susțin că demiterea lor a avut scopul de a intimida.

„Președintele a transmis un semnal foarte clar nu doar nouă, ci și președintelui Ferguson și comisarului Holyoak că, dacă fac ceva ce nu-i place, îi poate concedia și pe ei. Așa că, dacă nu vor să facă o favoare pentru aliații săi politici, sunt și ei în pericol”, a declarat Slaughter pentru BBC.

Slaughter și Bedoya și-au exprimat amândoi îngrijorarea față de presupusele eforturi de lobby ale lui Zuckerberg.

„Speranța mea este că nu există nicio interferență politică”, a declarat Bedoya.

Ferguson, actualul președinte FTC numit de Trump, a declarat recent pentru The Verge că va „respecta ordinele legale” dacă președintele i-ar cere să renunțe la un proces precum cel împotriva Meta. El a adăugat că ar fi foarte surprins dacă o astfel de situație s-ar întâmpla.

FTC este considerată o agenție esențială pentru supravegherea concurenței. În ultimii ani, a returnat sute de milioane de dolari victimelor fraudei și a implementat reglementări împotriva taxelor ascunse și capcanelor de abonament.

Procesul FTC împotriva Meta are loc în paralel cu un alt caz antitrust major, SUA – Google, care urmează să intre în faza de „remedii”. Departamentul de Justiție a câștigat prima fază a procesului vara trecută, judecătorul Amit Mehta stabilind că Google deține un monopol pe piața căutării online, cu o cotă de piață de aproximativ 90%. Luna trecută, DOJ (N.r. – Departamenul de Justiţie) a reiterat cererea ca instanța să dizolve monopolul Google.

Cazul FTC împotriva Meta va fi mai greu de demonstrat, susține Laura Phillips-Sawyer,

Profesoara de drept comercial asociată la Universitatea din Georgia, Laura Phillips-Sawyer, susţine că va fi mai greu de demonstratul cazul împotriva Meta.

„Cred că vor avea o luptă grea. Este un drum lung până la luarea în considerare a unei posibile vânzări forțate a Instagram sau WhatsApp”, a spus aceasta.

Ea a explicat că, spre deosebire de căutarea online, piața rețelelor sociale are o concurență mai mare, ceea ce face mai dificilă dovedirea unui monopol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #meta #Mark zuckerberg

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.