Imperiul lui Zuckerberg se zdruncină: Instagram și WhatsApp ar putea fi vândute forțat

15 Apr. 2025, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Apr. 2025, 09:39 // Actual //  Ursu Victor

Un proces antitrust (N.r. – împotriva unei companii care este suspectată că a încălcat legile concurenței) împotriva gigantului rețelelor sociale Meta a început luni la Washington. Avocații de la concurența americană și de la organul de control al consumatorilor susțin că Meta și-a „anulat” ilegal rivalii, cumpărând Instagram și WhatsApp în urmă cu peste un deceniu, scrie BBC News.

„Au decis că va fi prea greu să concureze și că va fi mai ușor să-și cumpere rivalii”, a declarat avocatul Comisiei Federale pentru Comerț (FTC), Daniel Matheson.

Meta a replicat că procesul FTC, care a revizuit și a aprobat acele achiziții, este „greșit”.

„Meta a achiziționat Instagram și WhatsApp pentru a le îmbunătăți și a le dezvolta alături de Facebook”, a susținut avocatul companiei, Mark Hansen.

O victorie a FTC l-ar putea forța pe CEO-ul Mark Zuckerberg să „spargă” compania. Acţiunea ar putea include vânzarea aplicației Instagram și WhatsApp. FTC spune că Meta a plătit în plus atunci când a achiziționat Instagram pentru 1 miliard de dolari în 2012. Doi ani mai târziu, compania a achiziționat WhatsApp pentru 19 miliarde de dolari.

„Argumentul FTC este că achiziția Instagram a fost o modalitate de a neutraliza această amenințare competitivă în creștere la adresa Facebook”, a spus Rebecca Haw Allensworth, profesor de drept antitrust la Facultatea de Drept Vanderbilt.

Ea afirmă că propriile cuvinte ale lui Zuckerberg, inclusiv cele din e-mailurile sale, ar putea oferi cele mai convingătoare dovezi incriminatorii în proces.

„El a spus că este mai bine să cumperi decât să concurezi. Este greu să devii mai literal decât atât”, adaugă Allensworth.

Luni, Matheson a făcut referire la un mesaj din 2012 de la Zuckerberg, în care discuta despre importanța „neutralizării” Instagram. Meta, pe de altă parte, a spus că achizițiile au îmbunătățit experiența utilizatorilor.

„Achizițiile pentru îmbunătățire și creștere nu au fost niciodată considerate ilegale și nu ar trebui să fie considerate ilegale aici”, a adăugat Hansen.

Compania susține că se confruntă cu concurență din partea unei varietăți de aplicații, inclusiv TikTok, X, YouTube și iMessage. Mark Zuckerberg și fostul director de operațiuni al companiei, Sheryl Sandberg, sunt așteptați să depună mărturie în cadrul procesului, care ar putea dura câteva săptămâni.

Cazul FTC – Meta a fost depus în timpul primei administrații a președintelui Donald Trump, dar riscă să devină politizat în timpul celui de-al doilea mandat. Zuckerberg ar fi făcut lobby personal pe lângă Trump pentru ca FTC să renunțe la caz, potrivit Wall Street Journal. Întrebat de BBC să confirme acel raport, Meta a evitat răspunsul, dar a transmis într-o declarație că „procesele FTC împotriva Meta sfidează realitatea. La mai bine de 10 ani după ce FTC a revizuit și a aprobat achizițiile noastre, acțiunea comisiei transmite mesajul că niciun acord nu este cu adevărat definitiv”, scrie BBC.

Relațiile dintre Zuckerberg și Trump s-au răcit după ce Trump a fost interzis pe platformele Meta în urma revoltei de la Capitoliul SUA din ianuarie 2021. De atunci, relația a început uşor să îşi revină. Meta a contribuit cu 1 milion de dolari la fondul inaugural al lui Trump și a adăugat-o în consiliul său de administrație pe Dina Powell McCormick, fost consilier al lui Trump și pe Dana White, președintele UFC și susţinător al lui Trump.

De asemenea, compania a anunțat în ianuarie că renunță la verificarea independentă a faptelor (N.r. – fact-checking) și a fost de acord să-i plătească lui Trump 25 de milioane de dolari pentru a soluționa un proces legat de suspendarea conturilor sale.

Decizia președintelui Trump de a concedia doi comisari FTC în martie este și ea legată de caz. Rebecca Kelly Slaughter și Alvaro Bedoya, ambii democrați, au fost în minoritate în comisia formată din cinci membri. Până miercuri, doar două locuri din comisie erau ocupate, ambele de republicani. Un alt republican a fost confirmat joi de Senat. Slaughter și Bedoya, care au dat în judecată administrația Trump pentru a fi repuși în funcție, susțin că demiterea lor a avut scopul de a intimida.

„Președintele a transmis un semnal foarte clar nu doar nouă, ci și președintelui Ferguson și comisarului Holyoak că, dacă fac ceva ce nu-i place, îi poate concedia și pe ei. Așa că, dacă nu vor să facă o favoare pentru aliații săi politici, sunt și ei în pericol”, a declarat Slaughter pentru BBC.

Slaughter și Bedoya și-au exprimat amândoi îngrijorarea față de presupusele eforturi de lobby ale lui Zuckerberg.

„Speranța mea este că nu există nicio interferență politică”, a declarat Bedoya.

Ferguson, actualul președinte FTC numit de Trump, a declarat recent pentru The Verge că va „respecta ordinele legale” dacă președintele i-ar cere să renunțe la un proces precum cel împotriva Meta. El a adăugat că ar fi foarte surprins dacă o astfel de situație s-ar întâmpla.

FTC este considerată o agenție esențială pentru supravegherea concurenței. În ultimii ani, a returnat sute de milioane de dolari victimelor fraudei și a implementat reglementări împotriva taxelor ascunse și capcanelor de abonament.

Procesul FTC împotriva Meta are loc în paralel cu un alt caz antitrust major, SUA – Google, care urmează să intre în faza de „remedii”. Departamentul de Justiție a câștigat prima fază a procesului vara trecută, judecătorul Amit Mehta stabilind că Google deține un monopol pe piața căutării online, cu o cotă de piață de aproximativ 90%. Luna trecută, DOJ (N.r. – Departamenul de Justiţie) a reiterat cererea ca instanța să dizolve monopolul Google.

Cazul FTC împotriva Meta va fi mai greu de demonstrat, susține Laura Phillips-Sawyer,

Profesoara de drept comercial asociată la Universitatea din Georgia, Laura Phillips-Sawyer, susţine că va fi mai greu de demonstratul cazul împotriva Meta.

„Cred că vor avea o luptă grea. Este un drum lung până la luarea în considerare a unei posibile vânzări forțate a Instagram sau WhatsApp”, a spus aceasta.

Ea a explicat că, spre deosebire de căutarea online, piața rețelelor sociale are o concurență mai mare, ceea ce face mai dificilă dovedirea unui monopol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Oct. 2026, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Oct. 2026, 12:38 // Actual //  Grîu Tatiana

Franța și Germania trebuie să ajungă la o poziție comună pentru a apăra competitivitatea industriei auto europene în fața expansiunii mărcilor chineze, avertizează directorul general al Volkswagen, Oliver Blume. Apelul vine în condițiile în care producătorii din China câștigă teren în Europa, iar cele două mari economii europene au viziuni diferite asupra sprijinului pentru constructorii locali, relatează Financial Times.

Înaintea Salonului Auto de la Paris, unde aproximativ 40% dintre mărcile participante provin din China, Blume a cerut măsuri pentru încurajarea producției europene, reducerea costurilor energiei și mai multă flexibilitate în politicile climatice.

Potrivit datelor ACEA, mărcile chineze au ajuns la o cotă de 25% din piața europeană a automobilelor hibride plug-in în prima jumătate a anului 2026, față de doar 2% în 2024. În cazul hibridelor convenționale, ponderea acestora a crescut de la 2% la 14%.

Extinderea ofertei de automobile hibride a venit după introducerea taxelor vamale suplimentare pentru mașinile electrice produse în China. Constructorii chinezi și-au adaptat astfel exporturile, orientându-se spre modele care nu erau vizate de aceleași măsuri comerciale.

Financial Times scrie că Bruxellesul și Beijingul au ajuns la un acord preliminar pentru limitarea exporturilor chineze de automobile hibride către Uniunea Europeană. În următorii patru ani, livrările ar urma să fie plafonate la cel mult jumătate din volumele estimate anterior de autoritățile europene. Depășirea cotelor ar putea atrage taxe suplimentare.

Blume a salutat progresul negocierilor, însă consideră că protejarea industriei europene necesită și alte măsuri. În opinia sa, companiile care vând automobile în Europa ar trebui să contribuie și la crearea locurilor de muncă și a valorii economice pe continent.

Una dintre disputele dintre Paris și Berlin privește definiția „Made in Europe”, pe baza căreia ar urma să fie acordate stimulente producătorilor auto. Franța dorește ca avantajele să fie rezervate automobilelor fabricate în cele 27 de state membre ale UE. O definiție mai largă ar putea include și producția din țări precum Regatul Unit, Turcia, Japonia sau Coreea de Sud, unde constructorii europeni au fabrici ori lanțuri de aprovizionare.

În discuție sunt și obiectivele privind emisiile automobilelor noi pentru 2030 și 2035. Potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, citate de Financial Times, un compromis ar putea presupune acceptarea de către Franța a unor reguli mai flexibile, cu un rol mai mare pentru combustibilii alternativi și hibrizii plug-in. În schimb, Germania ar putea susține o definiție mai restrictivă a producției europene pentru viitoarele programe de sprijin.

Apelul vine într-o perioadă dificilă și pentru Volkswagen. Grupul încearcă să reducă cheltuielile prin standardizarea componentelor, folosirea unor tehnologii comune și simplificarea producției. Potrivit articolului, planurile de restructurare ar putea duce la eliminarea a până la 100 000 de locuri de muncă. În paralel, compania pregătește automobile electrice mai accesibile, pentru a face față concurenței tot mai puternice din China.