Impresionant! Câte milioane de lei au scos zilnic moldovenii din bancomate în anul 2022

În decembrie 2022, banii în circulație au constituit 34,4 miliarde de lei, majorându-se cu 2,6 miliarde de lei (8,5 la sută) comparativ cu decembrie 2021 ca rezultat al depășirii în anul 2022 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 2,6 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În anul 2022, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 12,0 la sută față de anul precedent și a constituit 171 865,6 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 8,4 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 54,0 la sută) din volumul total al încasărilor. Încasări semnificative au fost de la alimentarea conturilor curente și conturilor de depozit ale persoanelor fizice (18 067,6 mil. lei), precum și de la întreprinderile care prestează alte servicii (13 004,6 mil. lei). Totodată, încasările de la vânzarea valutei persoanelor fizice s-au majorat cu 60,0 la sută, constituind 10 714,9 mil. lei (echivalentul a 566,8 mil. USD3).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în anul 2022 s-a majorat cu 12,4 la sută comparativ cu anul precedent și a constituit 174,5 miliarde de lei.

Dinamica respectivă a fost determinată, preponderent, de eliberările din bancomate cu o pondere semnificativă de 22,8 la sută din volumul total al eliberărilor, care s-au majorat în anul 2022 cu 9,7 miliarde de lei (sau +32,5 la sută) comparativ cu anul precedent, la 39,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că zilnic moldovenii au scos în medie câte 3,3 milioane de lei. Eliberările din conturile persoanelor fizice care au constituit 41 437,2 mil. lei, ceea ce reprezintă 23,7 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar, înregistrând o majorare cu 5 945,3 mil. lei (sau +16,8 la sută).

Eliberările pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice a constituit 47 090,6 mil. lei (echivalentul a 2 491,1 mil. USD6), având o pondere de 27,0 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

În luna decembrie 2022, volumul eliberărilor a constituit 16 726,5 mil. lei, fiind superior volumului încasărilor cu 1 696,9 mil. lei. Comparativ cu luna noiembrie 2022, eliberările de numerar s-au majorat cu 1 927,7 mil. lei sau cu 13,0 la sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bancomat #BNM #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe state importante din Uniunea Europeană au condamnat duminică amenințările cu tarife ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni, catalogându-le drept „șantaj” în contextul disputei legate de Groenlanda. Reacția vine după ce Washingtonul a anunțat intenția de a majora taxele vamale până când SUA vor primi undă verde pentru achiziționarea teritoriului arctic.

Trump a declarat sâmbătă că va introduce o nouă rundă de tarife în creștere pentru Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos și Finlanda, precum și pentru Marea Britanie și Norvegia. Cele opt state sunt deja supuse unor tarife americane de 10% și 15% și au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, pe fondul escaladării tensiunilor cu Washingtonul privind viitorul insulei aflate sub suveranitatea Danemarcei.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă”, se arată într-o declarație comună a celor opt state. Acestea au precizat că exercițiile daneze din Groenlanda vizează exclusiv consolidarea securității arctice și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, reiterând disponibilitatea pentru dialog pe baza principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat mesajele ferme de solidaritate din partea Europei. „Europa nu va fi șantajată”, a afirmat ea într-o declarație scrisă, poziție susținută și de ministrul german de finanțe, precum și de premierul Suediei. Ministrul olandez de externe, David van Weel, a fost și mai tranșant, declarând la televiziunea publică din Olanda: „Este șantaj ceea ce face”.

În acest context, Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a convocat de urgență ambasadorii statelor membre la Bruxelles, pe fondul intensificării consultărilor între liderii europeni.

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron, Parisul insistă pentru activarea așa-numitului „Instrument Anti-Coerciție” al UE – un mecanism nefolosit până acum, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziții publice, investiții, servicii bancare sau comerțul cu servicii, inclusiv cele digitale, domeniu în care SUA înregistrează excedent comercial față de UE.

Apelul lui Macron a fost susținut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și de Valerie Hayer, lidera grupului Renew Europe, precum și de asociații industriale din Germania. În schimb, premierul Irlandei, Micheál Martin, a avertizat că activarea imediată a instrumentului ar putea fi „prematură”, deși a subliniat că UE va riposta dacă va fi necesar.

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, considerată una dintre liderii europeni mai apropiați de Trump, a calificat amenințările tarifare drept „o greșeală”. Ea a declarat că a discutat recent cu președintele american și că acesta „părea dispus să asculte”. Italia nu a trimis trupe în Groenlanda.

Întrebată despre reacția Londrei, secretarul britanic al culturii, Lisa Nandy, a declarat că aliații trebuie să colaboreze cu Statele Unite pentru a dezamorsa conflictul. „Poziția noastră privind Groenlanda este nenegociabilă. Este în interesul nostru comun să lucrăm împreună, nu să declanșăm un război al declarațiilor”, a spus ea pentru Sky News.

Amenințările tarifare pun însă sub semnul întrebării acordurile comerciale recente dintre SUA și Marea Britanie, respectiv UE, criticate deja pentru caracterul lor dezechilibrat. În acest context, Parlamentul European ar putea suspenda procesul de ratificare a acordului comercial UE–SUA. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic din Parlament, a declarat că votul planificat pentru finalul lunii ianuarie nu mai este posibil în actualele condiții.

Într-o notă și mai dură, deputatul german Juergen Hardt a sugerat, într-un interviu pentru Bild, că un posibil „ultim resort” pentru a-l aduce pe Trump „cu picioarele pe pământ” ar putea fi boicotarea Cupei Mondiale de fotbal găzduite de SUA în acest an.