Impresionant! Câte milioane de lei au scos zilnic moldovenii din bancomate în anul 2022

23 Ian. 2023, 12:39
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
23 Ian. 2023, 12:39 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În decembrie 2022, banii în circulație au constituit 34,4 miliarde de lei, majorându-se cu 2,6 miliarde de lei (8,5 la sută) comparativ cu decembrie 2021 ca rezultat al depășirii în anul 2022 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 2,6 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În anul 2022, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 12,0 la sută față de anul precedent și a constituit 171 865,6 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 8,4 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 54,0 la sută) din volumul total al încasărilor. Încasări semnificative au fost de la alimentarea conturilor curente și conturilor de depozit ale persoanelor fizice (18 067,6 mil. lei), precum și de la întreprinderile care prestează alte servicii (13 004,6 mil. lei). Totodată, încasările de la vânzarea valutei persoanelor fizice s-au majorat cu 60,0 la sută, constituind 10 714,9 mil. lei (echivalentul a 566,8 mil. USD3).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în anul 2022 s-a majorat cu 12,4 la sută comparativ cu anul precedent și a constituit 174,5 miliarde de lei.

Dinamica respectivă a fost determinată, preponderent, de eliberările din bancomate cu o pondere semnificativă de 22,8 la sută din volumul total al eliberărilor, care s-au majorat în anul 2022 cu 9,7 miliarde de lei (sau +32,5 la sută) comparativ cu anul precedent, la 39,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că zilnic moldovenii au scos în medie câte 3,3 milioane de lei. Eliberările din conturile persoanelor fizice care au constituit 41 437,2 mil. lei, ceea ce reprezintă 23,7 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar, înregistrând o majorare cu 5 945,3 mil. lei (sau +16,8 la sută).

Eliberările pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice a constituit 47 090,6 mil. lei (echivalentul a 2 491,1 mil. USD6), având o pondere de 27,0 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

În luna decembrie 2022, volumul eliberărilor a constituit 16 726,5 mil. lei, fiind superior volumului încasărilor cu 1 696,9 mil. lei. Comparativ cu luna noiembrie 2022, eliberările de numerar s-au majorat cu 1 927,7 mil. lei sau cu 13,0 la sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Nov. 2025, 07:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Nov. 2025, 07:55 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII