Impresionant! Câte milioane de lei au scos zilnic moldovenii din bancomate în anul 2022

În decembrie 2022, banii în circulație au constituit 34,4 miliarde de lei, majorându-se cu 2,6 miliarde de lei (8,5 la sută) comparativ cu decembrie 2021 ca rezultat al depășirii în anul 2022 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 2,6 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În anul 2022, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 12,0 la sută față de anul precedent și a constituit 171 865,6 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 8,4 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 54,0 la sută) din volumul total al încasărilor. Încasări semnificative au fost de la alimentarea conturilor curente și conturilor de depozit ale persoanelor fizice (18 067,6 mil. lei), precum și de la întreprinderile care prestează alte servicii (13 004,6 mil. lei). Totodată, încasările de la vânzarea valutei persoanelor fizice s-au majorat cu 60,0 la sută, constituind 10 714,9 mil. lei (echivalentul a 566,8 mil. USD3).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în anul 2022 s-a majorat cu 12,4 la sută comparativ cu anul precedent și a constituit 174,5 miliarde de lei.

Dinamica respectivă a fost determinată, preponderent, de eliberările din bancomate cu o pondere semnificativă de 22,8 la sută din volumul total al eliberărilor, care s-au majorat în anul 2022 cu 9,7 miliarde de lei (sau +32,5 la sută) comparativ cu anul precedent, la 39,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că zilnic moldovenii au scos în medie câte 3,3 milioane de lei. Eliberările din conturile persoanelor fizice care au constituit 41 437,2 mil. lei, ceea ce reprezintă 23,7 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar, înregistrând o majorare cu 5 945,3 mil. lei (sau +16,8 la sută).

Eliberările pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice a constituit 47 090,6 mil. lei (echivalentul a 2 491,1 mil. USD6), având o pondere de 27,0 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

În luna decembrie 2022, volumul eliberărilor a constituit 16 726,5 mil. lei, fiind superior volumului încasărilor cu 1 696,9 mil. lei. Comparativ cu luna noiembrie 2022, eliberările de numerar s-au majorat cu 1 927,7 mil. lei sau cu 13,0 la sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bancomat #BNM #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.