În 2022, prețul mondial al alimentelor a ajuns la nivel record

Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut cu 14,3% în 2022, la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
Scumpirile au fost impulsionate pe fondul majorării costurilor majorităţii produselor alimentare de bază, în condiţiile în care perturbările provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia au sporit temerile privind penuria de alimente.

FAO publică propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În 2022, acest indice a crescut până la 143,7 puncte, cel mai ridicat nivel de când se publică aceste date, în 1990.

Deja indicele înregistrase în 2021 un avans de 28%, faţă de 2020, după ce economia mondială s-a redresat în urma impactului pandemiei.

În 2022, indicele preţului la cereale a urcat cu 17,9%, din cauza perturbărilor de pe pieţe, în urma războiului, a costurilor mai ridicate cu energia, a vremii nefavorabile şi a cererii globale solide de alimente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #record #pret #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.