În 2022, prețul mondial al alimentelor a ajuns la nivel record

Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut cu 14,3% în 2022, la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
Scumpirile au fost impulsionate pe fondul majorării costurilor majorităţii produselor alimentare de bază, în condiţiile în care perturbările provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia au sporit temerile privind penuria de alimente.

FAO publică propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În 2022, acest indice a crescut până la 143,7 puncte, cel mai ridicat nivel de când se publică aceste date, în 1990.

Deja indicele înregistrase în 2021 un avans de 28%, faţă de 2020, după ce economia mondială s-a redresat în urma impactului pandemiei.

În 2022, indicele preţului la cereale a urcat cu 17,9%, din cauza perturbărilor de pe pieţe, în urma războiului, a costurilor mai ridicate cu energia, a vremii nefavorabile şi a cererii globale solide de alimente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #record #pret #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.