În această vară Turcia va fi a patra cea mai populară destinație din Europa

Numărul vizitatorilor străini care au sosit luna trecută în Turcia a fost de peste trei ori mai mare faţă de perioada similară din 2021, sporind aşteptările în redresarea sectorului, pentru a sprijini economia, afectată de deprecierea lirei turceşti şi de inflaţia ridicată, transmite Reuters. De asemenea, potrivit unui raport, Turcia se va număra printre cele mai populare destinații de vacanță din Europa în această vară.

Potrivit sursei citate, reprezentanţii sectorului se aşteaptă ca în 2022 numărul turiştilor să revină la nivelul din 2019, după declinul înregistrat în urma pandemiei, deşi perspectivele sunt afectate de efectele războiului din Ucraina.

În aprilie, numărul vizitatorilor străini care au sosit în Turcia a urcat cu 225,6% faţă de perioada similară din 2021, la 2,57 milioane, conform datelor Ministerului Turismului.

În Bodrum, primarul Ahmet Aras se aşteaptă anul acesta la 1,5 milioane de turişti, depăşind nivelul de 1,3 milioane înregistrat înaintea pandemiei, în 2019. El crede că în urma deprecierii lirei turceşti vor reveni turiştii din Marea Britanie, Germania şi Ţările de Jos, compensând astfel declinul vizitatorilor din Rusia şi Ucraina.

Anul trecut, moneda Turciei s-a depreciat cu 50%, ceea ce atrage turişti care nu veneau în număr mare în această ţară. Piotr Henicz, preşedintele Itaka, cel mai mare tur-operator din Polonia, susţine că rezervările în Turcia s-au triplat faţă de 2021.

În 2021, veniturile din turism s-au dublat la aproape 25 miliarde de dolari, dar sub nivelul de 34,5 miliarde de dolari înregistrat în 2019, când 45,1 milioane de turişti străini au venit în Turcia, conform Agerpres.

Deprecierea lirei turceşti a dus luna trecută la cel mai ridicat nivel al inflaţiei din ultimele două decenii, de 70%.

Conform raportului Consiliului mondial al turismului şi călătoriilor, vara aceasta Turcia va fi a patra cea mai populară destinaţie din Europa.

Anul acesta, Antalya ar urma să piardă aproximativ trei milioane de turişti din Rusia şi un milion de turişti din Ucraina sau aproximativ două treimi din total, a anunţat Recep Yavuz, directorul companiei NBK Touristic.

Ulkay Atmaca, şeful Asociaţiei directorilor de hoteluri, susţine că hotelurile din Kemer au amânat până în iunie deschiderea sezonului. Totuşi, directorul lanţului hotelier Nirvana, Korhan Alsan, a apreciat că se fac rezervări masive din Europa astfel încât ţara ar urma să ajungă la nivelul din 2019.

„Estimez că Turcia va obţine venituri din turism de 32 miliarde de dolari şi va găzdui 39 milioane de turişti”, a declarat Alsan.

#destinație #mare #Turcia #vacanta #turisti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.