În aproape două decenii de privatizări statul a încasat 2,9 miliarde de lei

Veniturile Moldovei din privatizarea proprietății de stat în perioada 2007-2023 se ridică la aproximativ 2,9 miliarde de lei. Aceste cifre sunt rezultatul vânzării a diverse participații de stat și obiecte de proprietate, arată datele Agenției Proprietății Publice.

Potrivit informațiilor publicate, în intervalul menționat, veniturile din vânzarea a 248 de participații de stat în societăți comerciale au constituit 1 miliard 746 milioane 547 mii 821 de lei. În plus, privatizarea a 46 de întreprinderi de stat a adus încă 592 milioane 745 mii de lei în vistieria statului.

Alte 147 milioane 253,6 mii de lei au provenit din privatizarea a 70 de obiecte de proprietate, în timp ce 386 milioane 518 mii de lei au fost generate din privatizarea a 8 terenuri cu o suprafață totală de 13,4727 hectare.

Agenția Proprietății Publice administrează în prezent 81 de întreprinderi funcționale cu capital de stat, cu o valoare totală a capitalului autorizat de 34 milioane 342 mii 394 lei. De asemenea, gestionează 49 de întreprinderi în stare de insolvabilitate, cu un capital total autorizat de 368 milioane 724 mii 084 lei.

În 2023, nouă întreprinderi cu capital de stat au plătit dividende în valoare totală de 216 milioane 848,06 mii lei, iar alte nouă întreprinderi cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți. Tot în același an, o societate pe acțiuni a raportat profit zero, în timp ce 11 companii cu capital de stat au înregistrat pierderi.

28 de întreprinderi de stat au plătit la buget 69 milioane 359.897 de lei, iar 11 companii cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privatizarem venituri #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.