În aproape două decenii de privatizări statul a încasat 2,9 miliarde de lei

Veniturile Moldovei din privatizarea proprietății de stat în perioada 2007-2023 se ridică la aproximativ 2,9 miliarde de lei. Aceste cifre sunt rezultatul vânzării a diverse participații de stat și obiecte de proprietate, arată datele Agenției Proprietății Publice.

Potrivit informațiilor publicate, în intervalul menționat, veniturile din vânzarea a 248 de participații de stat în societăți comerciale au constituit 1 miliard 746 milioane 547 mii 821 de lei. În plus, privatizarea a 46 de întreprinderi de stat a adus încă 592 milioane 745 mii de lei în vistieria statului.

Alte 147 milioane 253,6 mii de lei au provenit din privatizarea a 70 de obiecte de proprietate, în timp ce 386 milioane 518 mii de lei au fost generate din privatizarea a 8 terenuri cu o suprafață totală de 13,4727 hectare.

Agenția Proprietății Publice administrează în prezent 81 de întreprinderi funcționale cu capital de stat, cu o valoare totală a capitalului autorizat de 34 milioane 342 mii 394 lei. De asemenea, gestionează 49 de întreprinderi în stare de insolvabilitate, cu un capital total autorizat de 368 milioane 724 mii 084 lei.

În 2023, nouă întreprinderi cu capital de stat au plătit dividende în valoare totală de 216 milioane 848,06 mii lei, iar alte nouă întreprinderi cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți. Tot în același an, o societate pe acțiuni a raportat profit zero, în timp ce 11 companii cu capital de stat au înregistrat pierderi.

28 de întreprinderi de stat au plătit la buget 69 milioane 359.897 de lei, iar 11 companii cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privatizarem venituri #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a sesizat Consiliul Concurenței în contextul creșterii semnificative a prețurilor la ouă, care au ajuns în ultima perioadă la niveluri record pe piața internă. Anunțul a fost făcut de ministra Ludmila Catlabuga în cadrul unei emisiuni de la Vocea Basarabiei, care a explicat că autoritățile nu pot impune prețuri, însă pot verifica modul în care acestea sunt stabilite pe lanțul comercial.

Potrivit șefei MAIA, majorarea prețurilor este determinată de mai mulți factori, iar rolul Consiliului Concurenței este de a analiza dacă prețurile afișate la raft corespund costurilor reale sau dacă există eventuale abateri de la regulile concurenței.

„E un mixt de probleme care au generat acest preț al ouălor la raft. Noi, în calitate de minister, am sesizat Consiliul Concurenței, care este responsabil de monitorizarea și formarea prețurilor. Statul nu poate interveni direct în preț, dar poate monitoriza cum s-a format acest preț, de la fermier până la rețelele de magazine, care au un rol important în formarea prețurilor la raft”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Ministra a mai precizat că subiectul practicilor neloiale din sectorul agroalimentar este discutat și la nivel parlamentar, în vederea ajustării cadrului normativ.

„Pe platforma parlamentară a comisiei economie, buget și finanțe se discută practicile neloiale în sectorul produselor agroalimentare.

Urmează să fie îmbunătățit și cadrul legal, ca să putem avea prețuri accesibile, corecte față de fermier și față de consumator. Între ei sunt lanțurile de magazine, intermediarii, care au un rol important în formarea prețului”, a subliniat șefa MAIA.

Totodată, Ludmila Catlabuga a menționat că, deși Republica Moldova exportă ouă, asigurarea pieței interne rămâne prioritară.

„Noi exportăm ouă, dar fermierii ne asigură că prioritară este piața internă. E bine că există această oportunitate de export”, a spus ministra.

În luna decembrie 2025, prețul ouălor în Republica Moldova a crescut accentuat, ajungând în unele cazuri la aproximativ 50 de lei pentru 10 ouă, ceea ce reprezintă o majorare de peste 30% față de perioadele anterioare.