În aproape două decenii de privatizări statul a încasat 2,9 miliarde de lei

Veniturile Moldovei din privatizarea proprietății de stat în perioada 2007-2023 se ridică la aproximativ 2,9 miliarde de lei. Aceste cifre sunt rezultatul vânzării a diverse participații de stat și obiecte de proprietate, arată datele Agenției Proprietății Publice.

Potrivit informațiilor publicate, în intervalul menționat, veniturile din vânzarea a 248 de participații de stat în societăți comerciale au constituit 1 miliard 746 milioane 547 mii 821 de lei. În plus, privatizarea a 46 de întreprinderi de stat a adus încă 592 milioane 745 mii de lei în vistieria statului.

Alte 147 milioane 253,6 mii de lei au provenit din privatizarea a 70 de obiecte de proprietate, în timp ce 386 milioane 518 mii de lei au fost generate din privatizarea a 8 terenuri cu o suprafață totală de 13,4727 hectare.

Agenția Proprietății Publice administrează în prezent 81 de întreprinderi funcționale cu capital de stat, cu o valoare totală a capitalului autorizat de 34 milioane 342 mii 394 lei. De asemenea, gestionează 49 de întreprinderi în stare de insolvabilitate, cu un capital total autorizat de 368 milioane 724 mii 084 lei.

În 2023, nouă întreprinderi cu capital de stat au plătit dividende în valoare totală de 216 milioane 848,06 mii lei, iar alte nouă întreprinderi cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți. Tot în același an, o societate pe acțiuni a raportat profit zero, în timp ce 11 companii cu capital de stat au înregistrat pierderi.

28 de întreprinderi de stat au plătit la buget 69 milioane 359.897 de lei, iar 11 companii cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privatizarem venituri #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la începutul anului 2026, produsele din tutun sunt mai scumpe din punct de vedere fiscal, după intrarea în vigoare a noilor modificări la Codul fiscal. Accizele aplicate acestui segment au fost majorate, în medie, cu circa 10%, autoritățile urmăresc atât creșterea veniturilor bugetare, cât și descurajarea consumului.

Astfel, pentru țigaretele care conțin tutun, cu sau fără filtru, acciza a fost majorată de la 1.081,43 lei plus componenta procentuală de 13%, la 1.189,57 lei plus 13%, fiind stabilit și un prag minim de 1.595,53 lei pentru o mie de bucăți. Același nivel minim se aplică și țigărilor de foi care conțin tutun sau înlocuitori de tutun, unde acciza totală ajunge la 41% din valoare, dar nu mai puțin de limita fixată per 1.000 de bucăți.

Au fost ajustate și taxele pentru tutunul omogenizat sau reconstituit, precum și pentru extractele și esențele de tutun. În acest caz, acciza a crescut de la 210,54 lei la 231,6 lei pentru un kilogram. Tutunul tăiat fin destinat rulării țigaretelor este, de asemenea, mai puternic impozitat, acciza urcând de la 1.680,7 lei la 1.848 lei per kilogram.

Majorări au fost operate și pentru produsele alternative. Acciza aplicată batoanelor de tutun, inclusiv celor reconstituite sau utilizate în dispozitivele de încălzire a tutunului, a fost crescută de la 1.384,55 lei la 1.453,78 lei pentru o mie de bucăți. În cazul țigărilor electronice, scumpirea este și mai accentuată: cartușele, batoanele și lichidele care conțin nicotină, inclusiv cele pentru dispozitive de unică folosință, sunt supuse unei accize majorate cu 15%, până la nivelul de 3.558,68 lei per litru.