În aproape două decenii de privatizări statul a încasat 2,9 miliarde de lei

20 Apr. 2024, 11:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Apr. 2024, 11:42 // Actual //  bani.md

Veniturile Moldovei din privatizarea proprietății de stat în perioada 2007-2023 se ridică la aproximativ 2,9 miliarde de lei. Aceste cifre sunt rezultatul vânzării a diverse participații de stat și obiecte de proprietate, arată datele Agenției Proprietății Publice.

Potrivit informațiilor publicate, în intervalul menționat, veniturile din vânzarea a 248 de participații de stat în societăți comerciale au constituit 1 miliard 746 milioane 547 mii 821 de lei. În plus, privatizarea a 46 de întreprinderi de stat a adus încă 592 milioane 745 mii de lei în vistieria statului.

Alte 147 milioane 253,6 mii de lei au provenit din privatizarea a 70 de obiecte de proprietate, în timp ce 386 milioane 518 mii de lei au fost generate din privatizarea a 8 terenuri cu o suprafață totală de 13,4727 hectare.

Agenția Proprietății Publice administrează în prezent 81 de întreprinderi funcționale cu capital de stat, cu o valoare totală a capitalului autorizat de 34 milioane 342 mii 394 lei. De asemenea, gestionează 49 de întreprinderi în stare de insolvabilitate, cu un capital total autorizat de 368 milioane 724 mii 084 lei.

În 2023, nouă întreprinderi cu capital de stat au plătit dividende în valoare totală de 216 milioane 848,06 mii lei, iar alte nouă întreprinderi cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți. Tot în același an, o societate pe acțiuni a raportat profit zero, în timp ce 11 companii cu capital de stat au înregistrat pierderi.

28 de întreprinderi de stat au plătit la buget 69 milioane 359.897 de lei, iar 11 companii cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

Realitatea Live

24 Feb. 2026, 11:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Feb. 2026, 11:42 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite au impus, începând de marți, un tarif suplimentar de 10% pentru toate bunurile care nu beneficiază de scutiri, potrivit unui anunț al U.S. Customs and Border Protection (CBP). Nivelul aplicat este cel anunțat inițial de președintele Donald Trump vineri, și nu de 15%, cât promisese ulterior, notează REUTERS.

Decizia vine după ce Curtea Supremă a anulat tarifele anterioare, justificate de administrația Trump prin invocarea unei situații de urgență. Ca reacție, liderul de la Casa Albă a anunțat inițial un tarif global temporar de 10%, pe care a declarat ulterior că îl va majora la 15%.

În notificarea emisă pentru a „oferi orientări privind Proclamația Prezidențială din 20 februarie 2026”, CBP precizează că, în afara produselor exceptate, importurile vor fi supuse unei taxe ad valorem suplimentare de 10%.

Măsura a amplificat incertitudinea privind politica comercială a SUA, nefiind oferită o explicație oficială pentru aplicarea cotei mai reduse. Financial Times citează un oficial al Casei Albe care a sugerat că majorarea la 15% ar putea avea loc ulterior, însă informația nu a fost confirmată independent.

Colectarea noilor tarife a început la miezul nopții, în timp ce perceperea taxelor anulate de Curtea Supremă — care variau între 10% și 50% — a fost oprită.

Administrația Trump invocă Secțiunea 122, care permite președintelui să impună temporar, pentru până la 150 de zile, taxe vamale asupra tuturor țărilor pentru a corecta „deficite mari și grave” ale balanței de plăți.

Casa Albă susține că SUA se confruntă cu un deficit comercial anual de bunuri de circa 1,2 trilioane de dolari, un deficit de cont curent de 4% din PIB și o inversare a excedentului de venituri primare.

Luni, Donald Trump a avertizat partenerii comerciali să nu renunțe la acordurile recent negociate cu Washingtonul, amenințând că, în caz contrar, vor fi supuși unor taxe mult mai ridicate în baza altor legi comerciale.

Japonia a solicitat deja SUA să se asigure că tratamentul său în noul regim tarifar va rămâne la fel de favorabil ca în acordurile existente, în timp ce Uniunea Europeană și Marea Britanie au semnalat că doresc menținerea înțelegerilor comerciale deja convenite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!