În aproape două decenii de privatizări statul a încasat 2,9 miliarde de lei

Veniturile Moldovei din privatizarea proprietății de stat în perioada 2007-2023 se ridică la aproximativ 2,9 miliarde de lei. Aceste cifre sunt rezultatul vânzării a diverse participații de stat și obiecte de proprietate, arată datele Agenției Proprietății Publice.

Potrivit informațiilor publicate, în intervalul menționat, veniturile din vânzarea a 248 de participații de stat în societăți comerciale au constituit 1 miliard 746 milioane 547 mii 821 de lei. În plus, privatizarea a 46 de întreprinderi de stat a adus încă 592 milioane 745 mii de lei în vistieria statului.

Alte 147 milioane 253,6 mii de lei au provenit din privatizarea a 70 de obiecte de proprietate, în timp ce 386 milioane 518 mii de lei au fost generate din privatizarea a 8 terenuri cu o suprafață totală de 13,4727 hectare.

Agenția Proprietății Publice administrează în prezent 81 de întreprinderi funcționale cu capital de stat, cu o valoare totală a capitalului autorizat de 34 milioane 342 mii 394 lei. De asemenea, gestionează 49 de întreprinderi în stare de insolvabilitate, cu un capital total autorizat de 368 milioane 724 mii 084 lei.

În 2023, nouă întreprinderi cu capital de stat au plătit dividende în valoare totală de 216 milioane 848,06 mii lei, iar alte nouă întreprinderi cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți. Tot în același an, o societate pe acțiuni a raportat profit zero, în timp ce 11 companii cu capital de stat au înregistrat pierderi.

28 de întreprinderi de stat au plătit la buget 69 milioane 359.897 de lei, iar 11 companii cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privatizarem venituri #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .