În luna august a crescut prețul la ouă cu 17%. S-a scumpit și zahărul

Preţurile medii de consum în luna august 2022 faţă de luna iulie 2022 au crescut cu 0,89%, arată datele Biroului Național de Statistică. Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,92%, la mărfurile nealimentare cu 0,27% și la serviciile prestate populației cu 1,75%

Potrivit datelor, în luna august ouăle s-au scumpit cu 17% în luna august. De asemenea, fructele s-au scumpit cu 4,7%, iar zahărul cu 4%. A crescut și prețul la pâinea din făină de grâu cu 2,4%, iar prețul laptelui și a lactatelor a crescut cu 1,3%.

Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate reduceri de preţ la legume – în medie cu 5,6% (inclusiv la: tomate – cu 24,0%, legume rădăcinoase – cu 15,3%, usturoi – 6,0%), cartofi – 4,4%.

De la începutul anului curent prețurile medii de consum au crescut cu 22,93%, inclusiv la produse alimentare cu 22,85%, mărfuri nealimentare cu 16,57% și la servicii prestate populaţiei cu 32,53%

#oua #lapte #scumpire #fructe #zahar #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar