În subzona Ștefan Vodă a ZEL „Bălți” va fi construită o fabrică cu investiții elvețiene. Noi locuri de muncă

Compania elvețiană „Schoeni” va investi 1,5 milioane de euro în Zona Economică Liberă „Bălți”. Cu acești bani va fi construită o fabrică de procesare a fructelor și legumelor cu suprafața de 2 mii de metri pătrați, în subzona Ștefan Vodă. Investiția va genera noi locuri de muncă pentru localnici.

Potrivit unui comunicat de presă al ZEL „Bălți”, fabrica va avea o capacitate de producție de 2000 de tone pe an. Pe termen lung, se planifică extinderea capacității de producție și a spațiului de cinci ori – până la 10 mii de metri pătrați, cu o creștere corespunzătoare a investițiilor și a locurilor de muncă.

Scopul principal al proiectului este de a permite micilor producători agricoli din sud-estul țării să transforme producția agricolă primară în produse cu valoare adăugată. Fabrica va fi dotată cu utilaje moderne pentru prelucrarea fructelor și legumelor și va avea o capacitate de producție de 2000 de tone pe an.

În subzonă deja a început construcția rețelelor inginerești și se lucrează la pregătirea infrastructurii necesare pentru funcționarea fabricii. Se preconizează ca aceasta să fie deschisă la începutul sezonului agricol următor, în mai-iunie 2022. Fabrica va începe să proceseze legume (varză, sfeclă, morcovi, cartofi, ceapă), pomușoare (zmeură, căpșuni) și fructe (mere, pere). Atât semifabricatele congelate, cât și produsele finite, inclusiv cele sub marca „Schoeni Food”, vor fi produse și exportate în Elveția și în alte țări din UE.

La ceremonia de semnare a Acordului de investiții a participat Sergiu Lazarencu, membru al Comisiei parlamentare pentru Economie, buget și finanțe, care a declarat: “Din experiența mea în administrația publică locală, cunosc foarte bine problemele cu care se confruntă fermierii atunci când caută piețe de desfacere. Prin urmare, decizia companiei elvețiene Schoeni de a investi în Republica Moldova trebuie salutată și susținută. Aceasta este prima investiție serioasă în sud-estul țării, care va permite producătorilor agricoli din regiune să își vândă produsele în timp util.”

#procesarea fructelor și legumelor #fabrica #Investiții #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul European a aprobat miercuri un regulament ce va permite eliminarea treptată a importurilor de gaze din Rusia, potrivit Agerpres. O rezoluţie în acest sens a fost adoptată în plenul Parlamentului European cu 500 de voturi pentru, 120 împotrivă şi 32 abţineri.

Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc de pe piaţa la vedere va fi interzis la nivelul Uniunii Europene odată cu intrarea în vigoare a regulamentului la începutul anului viitor, în timp ce importurile de gaze prin gazoducte vor fi eliminate treptat până pe 30 septembrie 2027. Noul act legislativ stabileşte şi o serie de sancţiuni pe care statele membre le vor impune operatorilor care încalcă prevederile.

La negocierile cu preşedinţia daneză a Consiliului Uniunii Europene, deputaţii europeni au insistat ca toate importurile de petrol din Rusia să fie interzise. De asemenea, ei au obţinut angajamentul Comisiei Europene de a prezenta un text legislativ în acest sens la începutul anului viitor, pentru ca interzicerea efectivă să poată intra în vigoare cât mai curând şi nu mai târziu de finalul anului 2027.

Deputaţii europeni au făcut presiuni şi pentru stabilirea unor condiţii mai stricte în care interdicţia importurilor să poată fi suspendată temporar, în situaţii de urgenţă ce ţin de securitatea energetică a Uniunii.

Pentru a elimina lacunele şi a reduce riscul de eludare a prevederilor, operatorii vor fi obligaţi să le prezinte autorităţilor vamale dovezi mai riguroase şi mai detaliate privind ţara de producţie înainte de a importa sau depozita gaze naturale.

Propunerea legislativă vine ca răspuns la faptul că Rusia foloseşte în mod sistematic aprovizionarea cu energie drept armă, un tipar care a fost documentat timp de aproape două decenii şi care a căpătat noi proporţii odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Invazia a fost însoţită de noi manipulări intenţionate ale pieţei, inclusiv prin decizia fără precedent a Gazprom de a nu umple la capacitate maximă instalaţiile de înmagazinare europene, precum şi prin întreruperile bruşte ale aprovizionării prin gazoducte, provocând o creştere a preţurilor la energie de până la opt ori faţă de nivelurile anterioare crizei.

Noul regulament, convenit deja cu Consiliul UE, trebuie să fie aprobat oficial de Consiliu înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.