În timp ce în SUA piaţa rezidenţială dă semne de dezgheţ, în Suedia crahul rezidenţial dă de pământ cu moneda locală

Declinul dobânzilor creditelor ipotecare începe să revigoreze cererea de pe piaţa rezidenţială americană, scrie The Wall Street Journal.

Dobânda medie la creditele pe 30 de ani a coborât cu aproximativ un punct procentual de la un maxim pe 20 de ani de peste 7% în noiembrie, în mare parte ca reacţie la semnele că banca centrală americană aproape a terminat cu majorările de dobânzi. Declinul a adus noi cumpărători pe piaţă.

Cererile de credite ipotecare au crescut cu aproximativ un sfert de la sfârşitul anului trecut. Un indicator al contractelor imobiliare semnate a urcat în decembrie după şase luni de declin. Iar numărul celor care contactează agenţi imobiliari pentru lansarea procesului de achiziţie a crescut de la un minim atins în noiembrie.

Indiferent care va fi traiectoria dobânzilor şi economiei americane în continuare, 2023 va fi probabil unul lent pentru piaţa rezidenţială. Activitatea de pe această piaţă rămâne dramatic mai scăzută faţă de anul trecut.

Totuşi, economiştii de la Goldman Sachs Group declară că se aşteaptă ca ce a fost mai rău din declin să fi trecut şi ca sectorul să apese mai puţin pe viitor asupra creşterii economice.

Oficialii D.R. Horton, cel mai mare constructor de locuinţe din SUA după volume, au declarat pentru analişti în ianuarie că au înregistrat activitate crescută din punct de vedere al vânzărilor în primele săptămâni ale anului. Vânzările nete, potrivit acestora, sunt aşteptate să crească semnificativ din primul până în al doilea trimestru. Primăvara tinde să aducă mai mulţi cumpărători şi vânzători.

Potrivit agenţilor imobiliari, cumpărătorii s-au adaptat la realitatea că dobânzile mai mari la credite ipotecare le vor mânca mai mult din costurile lunare cu locuinţa.
În plus, constructorii de locuinţe oferă stimulente pentru a-şi vinde locuinţele finalizate.

Unii cumpărători contractează credite cu dobânzi care sunt temporar reduse pentru primii câţiva ani.

Între timp, în Suedia cel mai puternic crah al pieţei rezidenţiale şi cea mai rapidă inflaţie din anii ’90 transformă ţara într-o victimă timpurie a ciclului mondial de înăsprire a politicii monetare, împingând coroana la un minim pe aproape 14 ani, relatează Bloomberg.

În această ţară, din cauza preponderenţei creditelor ipotecare cu durată scurtă, majorările de dobânzi se simt imediat în buzunarele consumatorilor şi la nivelul consumului general.

Dobânzile din Suedia au urcat la 2,5% în ultimul an, cel mai ridicat nivel al acestora din 2008.

Constructorii locali avertizează că scumpirea energiei şi a creditului va continua să ţină cumpărătorii departe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Suedia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.