În timp ce în SUA piaţa rezidenţială dă semne de dezgheţ, în Suedia crahul rezidenţial dă de pământ cu moneda locală

Declinul dobânzilor creditelor ipotecare începe să revigoreze cererea de pe piaţa rezidenţială americană, scrie The Wall Street Journal.

Dobânda medie la creditele pe 30 de ani a coborât cu aproximativ un punct procentual de la un maxim pe 20 de ani de peste 7% în noiembrie, în mare parte ca reacţie la semnele că banca centrală americană aproape a terminat cu majorările de dobânzi. Declinul a adus noi cumpărători pe piaţă.

Cererile de credite ipotecare au crescut cu aproximativ un sfert de la sfârşitul anului trecut. Un indicator al contractelor imobiliare semnate a urcat în decembrie după şase luni de declin. Iar numărul celor care contactează agenţi imobiliari pentru lansarea procesului de achiziţie a crescut de la un minim atins în noiembrie.

Indiferent care va fi traiectoria dobânzilor şi economiei americane în continuare, 2023 va fi probabil unul lent pentru piaţa rezidenţială. Activitatea de pe această piaţă rămâne dramatic mai scăzută faţă de anul trecut.

Totuşi, economiştii de la Goldman Sachs Group declară că se aşteaptă ca ce a fost mai rău din declin să fi trecut şi ca sectorul să apese mai puţin pe viitor asupra creşterii economice.

Oficialii D.R. Horton, cel mai mare constructor de locuinţe din SUA după volume, au declarat pentru analişti în ianuarie că au înregistrat activitate crescută din punct de vedere al vânzărilor în primele săptămâni ale anului. Vânzările nete, potrivit acestora, sunt aşteptate să crească semnificativ din primul până în al doilea trimestru. Primăvara tinde să aducă mai mulţi cumpărători şi vânzători.

Potrivit agenţilor imobiliari, cumpărătorii s-au adaptat la realitatea că dobânzile mai mari la credite ipotecare le vor mânca mai mult din costurile lunare cu locuinţa.
În plus, constructorii de locuinţe oferă stimulente pentru a-şi vinde locuinţele finalizate.

Unii cumpărători contractează credite cu dobânzi care sunt temporar reduse pentru primii câţiva ani.

Între timp, în Suedia cel mai puternic crah al pieţei rezidenţiale şi cea mai rapidă inflaţie din anii ’90 transformă ţara într-o victimă timpurie a ciclului mondial de înăsprire a politicii monetare, împingând coroana la un minim pe aproape 14 ani, relatează Bloomberg.

În această ţară, din cauza preponderenţei creditelor ipotecare cu durată scurtă, majorările de dobânzi se simt imediat în buzunarele consumatorilor şi la nivelul consumului general.

Dobânzile din Suedia au urcat la 2,5% în ultimul an, cel mai ridicat nivel al acestora din 2008.

Constructorii locali avertizează că scumpirea energiei şi a creditului va continua să ţină cumpărătorii departe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Suedia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.