În timp ce în SUA piaţa rezidenţială dă semne de dezgheţ, în Suedia crahul rezidenţial dă de pământ cu moneda locală

Declinul dobânzilor creditelor ipotecare începe să revigoreze cererea de pe piaţa rezidenţială americană, scrie The Wall Street Journal.

Dobânda medie la creditele pe 30 de ani a coborât cu aproximativ un punct procentual de la un maxim pe 20 de ani de peste 7% în noiembrie, în mare parte ca reacţie la semnele că banca centrală americană aproape a terminat cu majorările de dobânzi. Declinul a adus noi cumpărători pe piaţă.

Cererile de credite ipotecare au crescut cu aproximativ un sfert de la sfârşitul anului trecut. Un indicator al contractelor imobiliare semnate a urcat în decembrie după şase luni de declin. Iar numărul celor care contactează agenţi imobiliari pentru lansarea procesului de achiziţie a crescut de la un minim atins în noiembrie.

Indiferent care va fi traiectoria dobânzilor şi economiei americane în continuare, 2023 va fi probabil unul lent pentru piaţa rezidenţială. Activitatea de pe această piaţă rămâne dramatic mai scăzută faţă de anul trecut.

Totuşi, economiştii de la Goldman Sachs Group declară că se aşteaptă ca ce a fost mai rău din declin să fi trecut şi ca sectorul să apese mai puţin pe viitor asupra creşterii economice.

Oficialii D.R. Horton, cel mai mare constructor de locuinţe din SUA după volume, au declarat pentru analişti în ianuarie că au înregistrat activitate crescută din punct de vedere al vânzărilor în primele săptămâni ale anului. Vânzările nete, potrivit acestora, sunt aşteptate să crească semnificativ din primul până în al doilea trimestru. Primăvara tinde să aducă mai mulţi cumpărători şi vânzători.

Potrivit agenţilor imobiliari, cumpărătorii s-au adaptat la realitatea că dobânzile mai mari la credite ipotecare le vor mânca mai mult din costurile lunare cu locuinţa.
În plus, constructorii de locuinţe oferă stimulente pentru a-şi vinde locuinţele finalizate.

Unii cumpărători contractează credite cu dobânzi care sunt temporar reduse pentru primii câţiva ani.

Între timp, în Suedia cel mai puternic crah al pieţei rezidenţiale şi cea mai rapidă inflaţie din anii ’90 transformă ţara într-o victimă timpurie a ciclului mondial de înăsprire a politicii monetare, împingând coroana la un minim pe aproape 14 ani, relatează Bloomberg.

În această ţară, din cauza preponderenţei creditelor ipotecare cu durată scurtă, majorările de dobânzi se simt imediat în buzunarele consumatorilor şi la nivelul consumului general.

Dobânzile din Suedia au urcat la 2,5% în ultimul an, cel mai ridicat nivel al acestora din 2008.

Constructorii locali avertizează că scumpirea energiei şi a creditului va continua să ţină cumpărătorii departe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Suedia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament