În timp ce în SUA piaţa rezidenţială dă semne de dezgheţ, în Suedia crahul rezidenţial dă de pământ cu moneda locală

Declinul dobânzilor creditelor ipotecare începe să revigoreze cererea de pe piaţa rezidenţială americană, scrie The Wall Street Journal.

Dobânda medie la creditele pe 30 de ani a coborât cu aproximativ un punct procentual de la un maxim pe 20 de ani de peste 7% în noiembrie, în mare parte ca reacţie la semnele că banca centrală americană aproape a terminat cu majorările de dobânzi. Declinul a adus noi cumpărători pe piaţă.

Cererile de credite ipotecare au crescut cu aproximativ un sfert de la sfârşitul anului trecut. Un indicator al contractelor imobiliare semnate a urcat în decembrie după şase luni de declin. Iar numărul celor care contactează agenţi imobiliari pentru lansarea procesului de achiziţie a crescut de la un minim atins în noiembrie.

Indiferent care va fi traiectoria dobânzilor şi economiei americane în continuare, 2023 va fi probabil unul lent pentru piaţa rezidenţială. Activitatea de pe această piaţă rămâne dramatic mai scăzută faţă de anul trecut.

Totuşi, economiştii de la Goldman Sachs Group declară că se aşteaptă ca ce a fost mai rău din declin să fi trecut şi ca sectorul să apese mai puţin pe viitor asupra creşterii economice.

Oficialii D.R. Horton, cel mai mare constructor de locuinţe din SUA după volume, au declarat pentru analişti în ianuarie că au înregistrat activitate crescută din punct de vedere al vânzărilor în primele săptămâni ale anului. Vânzările nete, potrivit acestora, sunt aşteptate să crească semnificativ din primul până în al doilea trimestru. Primăvara tinde să aducă mai mulţi cumpărători şi vânzători.

Potrivit agenţilor imobiliari, cumpărătorii s-au adaptat la realitatea că dobânzile mai mari la credite ipotecare le vor mânca mai mult din costurile lunare cu locuinţa.
În plus, constructorii de locuinţe oferă stimulente pentru a-şi vinde locuinţele finalizate.

Unii cumpărători contractează credite cu dobânzi care sunt temporar reduse pentru primii câţiva ani.

Între timp, în Suedia cel mai puternic crah al pieţei rezidenţiale şi cea mai rapidă inflaţie din anii ’90 transformă ţara într-o victimă timpurie a ciclului mondial de înăsprire a politicii monetare, împingând coroana la un minim pe aproape 14 ani, relatează Bloomberg.

În această ţară, din cauza preponderenţei creditelor ipotecare cu durată scurtă, majorările de dobânzi se simt imediat în buzunarele consumatorilor şi la nivelul consumului general.

Dobânzile din Suedia au urcat la 2,5% în ultimul an, cel mai ridicat nivel al acestora din 2008.

Constructorii locali avertizează că scumpirea energiei şi a creditului va continua să ţină cumpărătorii departe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Suedia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de orz ale Republicii Moldova din perioada iulie–noiembrie 2025 indică o revenire atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, după un sezon precedent mai modest. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în primele cinci luni ale sezonului curent au fost exportate 123,8 mii tone de orz, un volum comparabil cu cel din sezonul 2022–2023 și cu 18,3% mai mare față de sezonul 2023–2024, când livrările externe s-au limitat la 104,6 mii tone.

Creșterea volumelor a fost însoțită de o evoluție favorabilă a prețurilor. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export al orzului moldovenesc a ajuns la 3,59 lei/kg, peste nivelurile din ultimele două sezoane, când cotațiile au variat între 3,02 și 3,13 lei/kg. Potrivit analistului, majorarea valorii de comercializare, inclusiv peste nivelul grâului, reflectă o redresare a cererii externe și o poziționare mai bună a mărfii moldovenești pe piețele internaționale.

Un moment-cheie al sezonului a fost luna noiembrie 2025, când exporturile de orz au înregistrat un salt semnificativ. În această lună au fost livrate peste hotare 14.117 tone, de opt ori mai mult decât în octombrie, când exporturile au totalizat doar 1.818 tone. Potrivit lui Iurie Rija, această creștere este rezultatul unei strategii logistice și comerciale, traderii așteptând acumularea volumelor necesare pentru a încărca complet barjele și a reduce costurile de transport.

Din cantitatea exportată în noiembrie, circa 94% – echivalentul a 13.229 tone – a fost livrată pe cale maritimă. Totodată, prețul mediu de export a urcat la 4,25 lei/kg, față de 3,52 lei/kg în octombrie. Diferența este explicată în mare parte de structura contractelor, întrucât 76% din orzul exportat în noiembrie a fost livrat în condiții CIF Liban, prețul incluzând transportul maritim estimat la 35–40 de dolari pe tonă. În termeni comparabili, prețul efectiv la ieșirea din Portul Internațional Giurgiulești s-a situat în jur de 3,6 lei/kg.

Structura exporturilor arată un grad ridicat de concentrare. În perioada analizată, 19 companii au fost implicate în exportul de orz, însă primele trei au realizat circa 80% din volumul total. Liderul pieței a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 42.040 tone exportate (34% din total), urmată de „OROM-IMEXPO” SRL, cu 36.104 tone (29%), și SRL „AGRO-NOVA PRIM”, cu 21.425 tone (17%).

Din punct de vedere geografic, exporturile s-au orientat preponderent spre piețele maritime. Cipru a fost principala destinație, cu 53.520 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg, urmat de Liban, care a achiziționat 29.214 tone la un preț mediu mai ridicat, de 3,92 lei/kg. Alte destinații au inclus Italia, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Israel, Turcia și România, unde volumele au fost mai reduse, iar prețurile s-au situat într-un interval relativ apropiat, între 3,16 și 3,60 lei/kg.

Economistul subliniază că, spre deosebire de sezonul 2024–2025, marcat de un potențial agricol mai modest și de presiunea ofertelor concurente din regiune, performanța din 2025 are o semnificație aparte. Creșterea simultană a volumelor și a prețurilor indică o cerere mai solidă, în special pentru orzul furajer, dar și o sincronizare mai bună între ofertă, logistică și fereastra de export.

Un rol esențial îl joacă infrastructura logistică, în special Portul Internațional Giurgiulești, care rămâne principala poartă de ieșire pentru cerealele moldovenești. Accesul la rutele maritime din Marea Neagră și Mediterana permite orzului din Republica Moldova să ajungă competitiv pe piețe din Orientul Mijlociu, unde cererea pentru cereale furajere se menține constantă.

Per ansamblu, exporturile de orz din perioada iulie–noiembrie 2025 reprezintă un semnal pozitiv pentru sectorul cerealier. Dacă tendințele actuale se vor menține și în lunile următoare, sezonul 2025–2026 ar putea deveni unul dintre cele mai echilibrate din ultimii ani pentru orzul moldovenesc, atât din perspectiva volumelor livrate, cât și a rentabilității economice.