În timp ce UE stă în chirie, 95% dintre moldoveni au locuința lor

În Uniunea Europeană, aproape o treime din populație locuiește în chirie, potrivit celor mai recente date pentru anul 2024, publicate de Eurostat. La nivelul UE, 68,4% dintre cetățeni sunt proprietari ai locuinței, în timp ce 31,6% sunt chiriași, diferențele dintre statele membre fiind însă majore.

România se află în fruntea clasamentului european al proprietarilor, cu 94,3% din populație deținând o locuință, urmată de Slovacia, Ungaria și Croația. La polul opus se situează Germania, unde doar 47,2% dintre cetățeni sunt proprietari, peste jumătate dintre germani locuiesc în chirie. Rate ridicate ale chiriașilor se mai înregistrează în Austria, Danemarca, Franța și Luxemburg.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în clasamentul UE, datele naționale arată că Moldova rămâne una dintre țările cu cea mai mare pondere a proprietarilor de locuințe din Europa. În prezent, 95,2% din populație deține dreptul de proprietate asupra unei locuințe.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță declara că, tendința începe să se schimbe. Dacă în 2006 doar 3,8% dintre moldoveni locuiau în chirie, în prezent ponderea chiriașilor a crescut spre 10%, pe fondul urbanizării accelerate, al migrației interne, al scumpirii locuințelor și al accesului mai dificil la credite ipotecare.

#proprietate #imobil #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.