Încă 4 zile până la catastrofa financiară pe care Rusia nu a mai cunoscut-o. Biden chiar vrea să-l pedepsească pe Putin

Pe 27 iunie expiră „perioada de grație” de 30 de zile a plăților rusești pentru datoria publică externă.

Dacă Rusia nu reușește să efectueze următoarele plăți până la această dată, atunci va fi declarată în incapacitate de plată.

Jurnalistul Ivan Yakovina a comentat situația pe blogul său de Facebook, susținând că Moscova nu va putea efectua plăți, deoarece Statele Unite au luat măsuri în acest sens.

”Există bani, dar Rusia nu îi poate transfera creditorilor. Prin urmare, incapacitatea este inevitabilă. Putin, desigur, nu este fericit: pentru el este extrem de important ca „defaultul” să nu fie în niciun caz asociat cu numele său și cu epoca domniei sale. Prin urmare, el nu abandonează încercările de a evita această catastrofă. A emis un decret care poate fi numit: „O schemă care vrea să pară vicleană, dar în realitate este destul de proastă”.

Concluzia este următoarea: deoarece Ministerul de Finanțe al Federației Ruse are interdicția să folosească dolari, va da ruble unor bănci, iar acestea vor converti rublele în dolari și le vor da creditorilor ruși. Decretul lui Putin spune că „obligațiile privind euroobligațiunile guvernamentale vor fi recunoscute ca îndeplinite după plata în ruble la cursul de pe piața internă din ziua plății”.

Bineînțeles, Statele Unite pot sabota această manevră. De exemplu, ei amenință băncile cu sancțiuni dacă participă la ea. Nicio bancă nu va fi de acord în mod voluntar cu acest lucru. În general, dacă americanii vor, atunci în Rusia, pe 27 iunie, se va întâmpla un default. Întrebarea este dacă vor. Cred că de data asta o vor face. Biden chiar vrea să-l pedepsească pe Putin”.

Investitorii străini caută modalități de a colecta datorii în caz de neplată a Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.