Încă 4 zile până la catastrofa financiară pe care Rusia nu a mai cunoscut-o. Biden chiar vrea să-l pedepsească pe Putin

Pe 27 iunie expiră „perioada de grație” de 30 de zile a plăților rusești pentru datoria publică externă.

Dacă Rusia nu reușește să efectueze următoarele plăți până la această dată, atunci va fi declarată în incapacitate de plată.

Jurnalistul Ivan Yakovina a comentat situația pe blogul său de Facebook, susținând că Moscova nu va putea efectua plăți, deoarece Statele Unite au luat măsuri în acest sens.

”Există bani, dar Rusia nu îi poate transfera creditorilor. Prin urmare, incapacitatea este inevitabilă. Putin, desigur, nu este fericit: pentru el este extrem de important ca „defaultul” să nu fie în niciun caz asociat cu numele său și cu epoca domniei sale. Prin urmare, el nu abandonează încercările de a evita această catastrofă. A emis un decret care poate fi numit: „O schemă care vrea să pară vicleană, dar în realitate este destul de proastă”.

Concluzia este următoarea: deoarece Ministerul de Finanțe al Federației Ruse are interdicția să folosească dolari, va da ruble unor bănci, iar acestea vor converti rublele în dolari și le vor da creditorilor ruși. Decretul lui Putin spune că „obligațiile privind euroobligațiunile guvernamentale vor fi recunoscute ca îndeplinite după plata în ruble la cursul de pe piața internă din ziua plății”.

Bineînțeles, Statele Unite pot sabota această manevră. De exemplu, ei amenință băncile cu sancțiuni dacă participă la ea. Nicio bancă nu va fi de acord în mod voluntar cu acest lucru. În general, dacă americanii vor, atunci în Rusia, pe 27 iunie, se va întâmpla un default. Întrebarea este dacă vor. Cred că de data asta o vor face. Biden chiar vrea să-l pedepsească pe Putin”.

Investitorii străini caută modalități de a colecta datorii în caz de neplată a Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.