Încă 4 zile până la catastrofa financiară pe care Rusia nu a mai cunoscut-o. Biden chiar vrea să-l pedepsească pe Putin

Pe 27 iunie expiră „perioada de grație” de 30 de zile a plăților rusești pentru datoria publică externă.

Dacă Rusia nu reușește să efectueze următoarele plăți până la această dată, atunci va fi declarată în incapacitate de plată.

Jurnalistul Ivan Yakovina a comentat situația pe blogul său de Facebook, susținând că Moscova nu va putea efectua plăți, deoarece Statele Unite au luat măsuri în acest sens.

”Există bani, dar Rusia nu îi poate transfera creditorilor. Prin urmare, incapacitatea este inevitabilă. Putin, desigur, nu este fericit: pentru el este extrem de important ca „defaultul” să nu fie în niciun caz asociat cu numele său și cu epoca domniei sale. Prin urmare, el nu abandonează încercările de a evita această catastrofă. A emis un decret care poate fi numit: „O schemă care vrea să pară vicleană, dar în realitate este destul de proastă”.

Concluzia este următoarea: deoarece Ministerul de Finanțe al Federației Ruse are interdicția să folosească dolari, va da ruble unor bănci, iar acestea vor converti rublele în dolari și le vor da creditorilor ruși. Decretul lui Putin spune că „obligațiile privind euroobligațiunile guvernamentale vor fi recunoscute ca îndeplinite după plata în ruble la cursul de pe piața internă din ziua plății”.

Bineînțeles, Statele Unite pot sabota această manevră. De exemplu, ei amenință băncile cu sancțiuni dacă participă la ea. Nicio bancă nu va fi de acord în mod voluntar cu acest lucru. În general, dacă americanii vor, atunci în Rusia, pe 27 iunie, se va întâmpla un default. Întrebarea este dacă vor. Cred că de data asta o vor face. Biden chiar vrea să-l pedepsească pe Putin”.

Investitorii străini caută modalități de a colecta datorii în caz de neplată a Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.