Încasările Serviciului Vamal la bugetul de stat au crescut cu 25% în primele cinci luni ale anului

02 Iun. 2021, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Iun. 2021, 10:19 // Actual //  MD Bani

Încasările Serviciului Vamal în primele 5 luni ale anului 2021 au se ridică la peste 10,2 miliarde de lei. În primele 5 luni veniturile au crescut cu 25% față de încasările din aceeași perioadă ale anului 2020.

Încasările au crescut și față de aceeași perioadă a anului 2019 cu aproximativ 21%, chiar dacă în această perioadă agenții economici își desfășoară activitatea în condiții de pandemie.

De asemenea, în luna mai a anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat peste 2,1 miliarde lei, cu cca 45% mai mult față de luna similară a anului 2020.

Potrivit Serviviului Vamal, pe parcursul lunii trecute, au fost perfectate 43 942 declarații vamale, iar fluxul mijloacelor de transport a constituit 204 923 de traversări. Cele mai tranzitate posturi vamale au fost Leușeni și Sculeni, cu 65 542 și  respectiv, 37 468 traversări.

De asemenea, în aceeași perioada au fost constatate 737 de încălcări ale legislației vamale, fiind întocmite 322 procese-verbale cu privire la contravenție și aplicate amenzi în sumă de peste 1 milion de lei.

Dacă aveți nevoie de informații despre regulile de traversare a frontierei cu diverse bunuri sau doriți să depuneți o reclamație cu privire la eventuale abuzuri admise de către angajații instituției, puteți contacta Centrul Unic de Apel al Serviciului Vamal, la numărul +373 22 788 888 (24/24). În luna mai, ofițerii Liniei de informare au răspuns la 3 193 solicitări de informații cu privire la activitatea vamală.

01 Apr. 2026, 17:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
01 Apr. 2026, 17:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Criza energetică globală provocată de conflictul dintre SUA și Iran riscă să se agraveze semnificativ în luna aprilie, avertizează directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol. Potrivit acestuia, pierderile de petrol și gaze vor fi mult mai mari decât în martie și ar putea avea efecte serioase asupra economiei mondiale.

Birol a declarat, într-un podcast, că situația actuală reprezintă cea mai gravă criză energetică din istorie. Dacă în martie au mai ajuns la destinație unele transporturi contractate înainte de izbucnirea războiului, în aprilie livrările vor scădea drastic. „Pierderile de petrol din aprilie vor fi de două ori mai mari decât în martie”, a spus el, adăugând că lipsa gazelor naturale lichefiate va accentua și mai mult deficitul.

Potrivit șefului IEA, aproximativ 12 milioane de barili de petrol pe zi au dispărut deja de pe piață, un nivel care depășește cumulat crizele petroliere din anii 1973 și 1979, când pierderile erau de circa 5 milioane de barili pe zi fiecare. În plus, blocarea Strâmtorii Hormuz, o rută esențială pentru transportul energetic, și atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat inclusiv livrările de gaze, produse petrochimice și îngrășăminte.

Efectele economice sunt deja vizibile și ar putea deveni mai severe în perioada următoare. Birol avertizează că scumpirile la energie vor alimenta inflația și vor încetini creșterea economică, în special în economiile emergente. În unele țări ar putea apărea chiar raționalizarea consumului de energie. Cele mai afectate sunt, deocamdată, statele din Asia, însă criza ar urma să ajungă în Europa în aprilie sau începutul lunii mai, în special din cauza deficitului de motorină și combustibil pentru aviație.

În acest context, IEA analizează posibilitatea eliberării unor noi cantități din rezervele strategice de petrol, după ce statele membre au decis deja scoaterea pe piață a unui volum record de 400 de milioane de barili. Totuși, Birol subliniază că această măsură poate doar să atenueze impactul, nu să rezolve problema.

„Soluția reală este redeschiderea Strâmtorii Hormuz”, a punctat el.

Între timp, prețurile petrolului au crescut puternic după declanșarea conflictului, înregistrând în martie cea mai mare creștere lunară din ultimele decenii. Criza actuală depășește ca amploare nu doar șocurile petroliere din anii ’70, ci și perturbările pieței gazelor din 2022, generate de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce indică riscul unei perturbări majore a lanțurilor globale de aprovizionare.