Indignări la maximum în rândul transportatorilor. APOTA, gata să iasă la proteste

Reprezentanții transportatorilor sunt indignați de faptul că proiectul de modificare a Codului Transporturilor Rutiere (CTR) nu a fost supus consultărilor publice conform tuturor rigorilor, ci a fost oferit un termen de 3 zile. În acest sens Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) se declară nemulțumită de faptul că marți, 31 octombrie, acest proiect este inclus în agenda ședinței Grupului de lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, scrie deschide.md.

„Acest fapt denotă că MIDR împreună cu Cancelaria de Stat nici nu au de gând să examineze obiecțiile transportatorilor. Proiectul elaborat și prezentat de MIDR conține prevederi care contravin principiilor legislației europene în domeniul transporturilor și angajamentelor asumate de Republica Moldova de ajustare a legislației naționale la cea europeană. Analiza impactului de reglementare conține afirmația stranie a MIDR precum că acest proiect nu necesită a fi supus expertizei de compatibilitate cu legislația europeană”, se arată într-o declarație de presă semnată de președintele Consiliului APOTA, Oleg Alexa.

Potrivit reprezentanților transportatorilor, acest lucru va duce la deposedarea de afaceri și subordonarea politică a domeniului transporturilor rutiere.

„Prin acest proiect, de asemenea, se favorizează schemele de corupție din ANTA, se menține și se legalizează abuzurile grupării Vîlcu-Andronachi care continuă să gestioneze majoritatea gărilor din țară, se instituie pârghii de amestec în activitatea de afaceri și obstacole în activitatea de transport, toate fiind incompatibile cu legislația europeană”, se mai menționează în declarație.

Reprezentanții APOTA sunt supărați că propunerile venite din partea transportatorilor, toate bazate pe legislația UE, au fost respinse de către MIDR. În acest sens, reprezentanții Asociației afirmă că vor ieși la proteste împotriva inițiativei Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.