Indignări la maximum în rândul transportatorilor. APOTA, gata să iasă la proteste

Reprezentanții transportatorilor sunt indignați de faptul că proiectul de modificare a Codului Transporturilor Rutiere (CTR) nu a fost supus consultărilor publice conform tuturor rigorilor, ci a fost oferit un termen de 3 zile. În acest sens Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) se declară nemulțumită de faptul că marți, 31 octombrie, acest proiect este inclus în agenda ședinței Grupului de lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, scrie deschide.md.

„Acest fapt denotă că MIDR împreună cu Cancelaria de Stat nici nu au de gând să examineze obiecțiile transportatorilor. Proiectul elaborat și prezentat de MIDR conține prevederi care contravin principiilor legislației europene în domeniul transporturilor și angajamentelor asumate de Republica Moldova de ajustare a legislației naționale la cea europeană. Analiza impactului de reglementare conține afirmația stranie a MIDR precum că acest proiect nu necesită a fi supus expertizei de compatibilitate cu legislația europeană”, se arată într-o declarație de presă semnată de președintele Consiliului APOTA, Oleg Alexa.

Potrivit reprezentanților transportatorilor, acest lucru va duce la deposedarea de afaceri și subordonarea politică a domeniului transporturilor rutiere.

„Prin acest proiect, de asemenea, se favorizează schemele de corupție din ANTA, se menține și se legalizează abuzurile grupării Vîlcu-Andronachi care continuă să gestioneze majoritatea gărilor din țară, se instituie pârghii de amestec în activitatea de afaceri și obstacole în activitatea de transport, toate fiind incompatibile cu legislația europeană”, se mai menționează în declarație.

Reprezentanții APOTA sunt supărați că propunerile venite din partea transportatorilor, toate bazate pe legislația UE, au fost respinse de către MIDR. În acest sens, reprezentanții Asociației afirmă că vor ieși la proteste împotriva inițiativei Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.