Industria alimentară s-a subțiat! Producția s-a redus, iar exporturile s-au fragmentat

În anul 2024, valoarea producției industriale fabricate în Republica Moldova a însumat 86,0 miliarde lei, iar cea livrată – 82,6 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). Din totalul producției livrate, 67,1% a fost distribuită pe piața internă, iar 32,9% – la export.

Cea mai mare parte a producției industriale a fost realizată de industria prelucrătoare, cu o valoare de 71,7 miliarde lei (83,4% din total). Aceasta a fost urmată de producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă – 12,4%, salubritate și gestionarea deșeurilor – 2,5%, și industria extractivă – 1,7%.

Un semnal de alarmă îl constituie scăderea vizibilă în industria alimentară, care a produs în 2024 bunuri în valoare de 24,6 miliarde lei, comparativ cu 28,2 miliarde lei în 2023, adică o reducere de 3,6 miliarde lei. Totuși, industria alimentară continuă să dețină o pondere importantă, de 28,6% din totalul producției prelucrătoare.

Printre cele mai importante ramuri ale industriei se mai numără:

Fabricarea băuturilor – 7,6 miliarde lei (8,9%);
Producția altor produse din minerale nemetalifere – 7,7 miliarde lei (8,9%);
Fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor – 7,2 miliarde lei (8,4%);
Industria construcțiilor metalice – 3,1 miliarde lei (3,6%);
Fabricarea de mobilă – 3,0 miliarde lei (3,5%).
Exporturi puternice în industrii cu valoare adăugată

Exporturile au reprezentat o pondere semnificativă în mai multe ramuri industriale. De exemplu:

Fabricarea autovehiculelor: 98,4% din producție a fost exportată;
Fabricarea echipamentelor electrice: 84,9% la export;
Produse textile: 86,7%;
Articole de îmbrăcăminte: 68,6%.

Cea mai mare parte a producției industriale a fost concentrată în:

Chișinău – 53,2% din total (45,7 miliarde lei fabricate);
Regiunea de Nord – 19,1%;
Regiunea Centru – 19%;
Regiunea de Sud – 5,4%;
UTA Găgăuzia – 3,3%.

În termeni de export, cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în UTA Găgăuzia (53,7%), Nord (44,9%) și Centru (42,8%), în timp ce Chișinăul, deși lider în volum, a exportat doar 22,6% din producția sa.

În 2024, întreprinderile cu capital privat autohton au generat 53,9% din producția industrială, urmate de cele cu proprietate străină – 20,1% și întreprinderile mixte – 13,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #industrie #Chisinau #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

#promolex #candidati #alegeri