Industria alimentară s-a subțiat! Producția s-a redus, iar exporturile s-au fragmentat

În anul 2024, valoarea producției industriale fabricate în Republica Moldova a însumat 86,0 miliarde lei, iar cea livrată – 82,6 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). Din totalul producției livrate, 67,1% a fost distribuită pe piața internă, iar 32,9% – la export.

Cea mai mare parte a producției industriale a fost realizată de industria prelucrătoare, cu o valoare de 71,7 miliarde lei (83,4% din total). Aceasta a fost urmată de producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă – 12,4%, salubritate și gestionarea deșeurilor – 2,5%, și industria extractivă – 1,7%.

Un semnal de alarmă îl constituie scăderea vizibilă în industria alimentară, care a produs în 2024 bunuri în valoare de 24,6 miliarde lei, comparativ cu 28,2 miliarde lei în 2023, adică o reducere de 3,6 miliarde lei. Totuși, industria alimentară continuă să dețină o pondere importantă, de 28,6% din totalul producției prelucrătoare.

Printre cele mai importante ramuri ale industriei se mai numără:

Fabricarea băuturilor – 7,6 miliarde lei (8,9%);
Producția altor produse din minerale nemetalifere – 7,7 miliarde lei (8,9%);
Fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor – 7,2 miliarde lei (8,4%);
Industria construcțiilor metalice – 3,1 miliarde lei (3,6%);
Fabricarea de mobilă – 3,0 miliarde lei (3,5%).
Exporturi puternice în industrii cu valoare adăugată

Exporturile au reprezentat o pondere semnificativă în mai multe ramuri industriale. De exemplu:

Fabricarea autovehiculelor: 98,4% din producție a fost exportată;
Fabricarea echipamentelor electrice: 84,9% la export;
Produse textile: 86,7%;
Articole de îmbrăcăminte: 68,6%.

Cea mai mare parte a producției industriale a fost concentrată în:

Chișinău – 53,2% din total (45,7 miliarde lei fabricate);
Regiunea de Nord – 19,1%;
Regiunea Centru – 19%;
Regiunea de Sud – 5,4%;
UTA Găgăuzia – 3,3%.

În termeni de export, cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în UTA Găgăuzia (53,7%), Nord (44,9%) și Centru (42,8%), în timp ce Chișinăul, deși lider în volum, a exportat doar 22,6% din producția sa.

În 2024, întreprinderile cu capital privat autohton au generat 53,9% din producția industrială, urmate de cele cu proprietate străină – 20,1% și întreprinderile mixte – 13,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #industrie #Chisinau #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Sănătății, Emil Ceban, a declarat în plenul Parlamentului, la învestirea Guvernului condus de Alexandru Munteanu, că medicina de familie rămâne fundamentul sistemului medical din Republica Moldova, însă este nevoie de modernizare și ajustare la noile realități.

„Medicina de familie este cartea de vizită a sistemului de sănătate al Republicii Moldova. Toți noi începem de la medicul de familie. Suntem o țară care are un sistem bine pus la punct și un sistem de asigurare printre cele mai bune din lume, dar a trecut timpul — este nevoie de schimbări”, a declarat Emil Ceban.

Afirmațiile ministrului vin în contextul unei creșteri a veniturilor fondurilor de asigurări medicale, dar și a unui deficit tot mai pronunțat în sistemul de finanțare.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la 30 septembrie 2025, veniturile totale ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au însumat 11,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de perioada similară a anului trecut.

Veniturile proprii au ajuns la 7,48 miliarde de lei, cu aproape 14% mai mult decât în 2024, în timp ce transferurile de la bugetul de stat au scăzut cu 5,8%, până la 3,66 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile și investițiile în domeniul medical au crescut cu 10,4%, atingând 12,65 miliarde de lei.

Astfel, sistemul de asigurări medicale a înregistrat un deficit de 1,5 miliarde de lei, iar soldurile în conturi la sfârșitul lunii septembrie au constituit 716,4 milioane de lei.