Surpriză în plin exod: Trei din patru moldoveni aleg să rămână acasă

05 Iul. 2026, 08:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Iul. 2026, 08:09 // Actual //  Ursu Victor

Deși Republica Moldova este considerată una dintre cele mai afectate țări de migrație, aproape trei sferturi dintre cetățenii rămași acasă nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu intenționează să plece. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, care citează datele unui sondaj realizat de CBX Research la comanda IDIS „Viitorul”.

Potrivit analizei, 74% dintre moldovenii care locuiesc în țară afirmă că nu au lucrat niciodată peste hotare și nu își propun să emigreze. Dintre aceștia, 38% spun că sunt complet ancorați în Republica Moldova și nu iau în calcul plecarea nici măcar ipotetic, iar alți 36% declară că, deși ar putea indica o țară preferată, în realitate își doresc să rămână acasă.

Economistul susține că acest segment reprezintă „nucleul de stabilitate” al Republicii Moldova, într-o țară în care aproximativ 1,1 milioane de cetățeni au emigrat dintr-o populație totală de circa 3,5 milioane de locuitori.

Veaceslav Ioniță afirmă că datele indică o schimbare de paradigmă în fenomenul migrației. După decenii marcate de exod, intenția de plecare este în scădere, ceea ce ar putea semnala atingerea unui punct de saturație demografică a migrației.

În opinia economistului, autoritățile ar trebui să-și reorienteze strategiile de dezvoltare economică. Pe lângă politicile destinate diasporei, atenția ar trebui concentrată asupra celor 74% care aleg să rămână în țară, dar al căror potențial economic este insuficient valorificat.

Totodată, Ioniță consideră că acest grup este mai predispus să investească local, să participe la programe de formare profesională și să dezvolte afaceri, motiv pentru care politicile publice ar trebui să sprijine inițiativele economice la nivel local.

Economistul vorbește și despre apariția unui nou tip de „patriotism economic”, susținând că pentru mulți dintre acești cetățeni munca în Republica Moldova nu mai este doar o necesitate, ci o alegere conștientă. În acest context, el îi descrie drept „noii eroi economici”, capabili să devină fundamentul reconstrucției economice și al dezvoltării durabile a țării.

04 Iul. 2026, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Iul. 2026, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!