Inflaţia în zona euro a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al BCE

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat luna aceasta la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Analiştii se aşteaptă ca tendinţa să continue, un motiv de îngrijorare pentru BCE şi pentru investitori, scrie Realitatea.md.

Potrivit unei estimări preliminare publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat până la 3% în august, de la un nivel de 2,2% în iulie. Este vorba de un nivel al inflaţiei care depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) de 2%. Analiştii se aşteptau ca rata anuală a inflaţiei să ajungă la 2,7% în luna aceasta.

Creşterea inflaţiei în zona euro în august se explică în principal prin faptul că preţurile la energie au înregistrat o majorare de două cifre, cu un avans 15,4%, în timp ce preţurile la bunurile industriale neenergetice au urcat cu 2,7%, cele la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 2%, iar preţurile la servicii au crescut cu 1,1%.

Cu toate acestea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a accelerat la 1,6% în august, de la 0,9% în iulie. De asemenea, un indicator care pe lângă preţurile la energie şi alimente exclude şi preţurile la ţigări, a urcat până la 1,6%, de la 0,7%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară, scrie Agerpres.

Estimarea publicată marţi de Eurostat este una preliminară, urmând ca o estimare revizuită, care să includă şi datele privind inflaţia în Uniunea Europeană, să fie dată publicităţii în data de 17 septembrie.

Luna trecută, după o procedură de revizuire strategică de 18 luni, Banca Centrală Europeană a anunţat modificarea ţintei sale de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie “mai mică, dar apropiată de 2%”, care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică.

Tensiunile generate de preţurile mari preocupă pieţele financiare care se tem de posibilitatea unei majorări a dobânzilor. Însă, atât Banca Centrală Europeană (BCE) cât şi Rezerva Federală a SUA (Fed), Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că actuala creştere a inflaţiei este doar un fenomen temporar.

#zona euro #BCE #cel mai inalt nivel #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale au ajuns în 2025 la 49,202 miliarde de lei (circa 2,894 miliarde de dolari), în creștere cu 6,356 miliarde de lei sau aproape 15% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Peste jumătate din încasări au provenit din contribuțiile de asigurări sociale obligatorii, care au totalizat 28,081 miliarde de lei — cu 3,201 miliarde de lei (+12,9%) mai mult decât în 2024.

Alte venituri au însumat 877,3 milioane de lei, în principal din cota-parte a impozitului unic achitat de rezidenții parcurilor IT (circa 864,9 milioane de lei).

Transferurile din bugetul de stat au constituit 20,244 miliarde de lei. Din această sumă, 16,105 miliarde de lei au fost direcționate către plata prestațiilor sociale și a altor cheltuieli finanțate conform legii, iar 4,138 miliarde de lei (aprox. 243,4 milioane de dolari) au fost alocate pentru acoperirea deficitului fondului social.

Pe partea de cheltuieli, bugetul asigurărilor sociale a înregistrat o creștere de 13,9% și a ajuns la 49,079 miliarde de lei (un plus de 6,357 miliarde de lei față de 2024).

Dacă luăm în calcul sprijinul bugetar pentru acoperirea deficitului, veniturile totale au depășit cheltuielile cu 122,8 milioane de lei. Un sold similar era disponibil în conturile CNAS la 1 ianuarie 2026, potrivit datelor instituției.