Integritatea putredă a lui Herman von Hebel, care a scandalizat justiția moldovenească. Prejudicii de 760 mii de euro

25 Mart. 2024, 14:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mart. 2024, 14:41 // Actual //  bani.md

Olandezul Herman von Hebel, actualul președinte al Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova, se află în centrul unui scandal legat de activitatea sa anterioră în cadrul Curții Internaționale Penale de la Haga. În perioada 8 martie 2013 – 16 aprilie 2018, von Hebel a activat ca grefier la această instanță internațională, dar acum este acuzat de ilegalități grave și administrare defectuoasă.

Potrivit informațiilor apărute în presa olandeză, activitatea administrativă a lui von Hebel la Curtea Penală Internațională a fost marcată de controverse și critici aspre din partea judecătorilor și presei. Mai multe decizii luate în cadrul unei reforme inițiate de von Hebel au fost calificate drept ilegale, generând prejudicii financiare semnificative instanței, scrie anticorupție.md.

Reforma, cunoscută sub numele de ReVision, a fost inițiată de von Hebel în timpul mandatului său ca grefier și a fost criticată pentru gestionarea sa defectuoasă și impactul negativ asupra activității Curții. Judecătorii au acuzat că reforma a dus la cheltuieli nejustificate și la o administrare defectuoasă a resurselor.

Un raport de audit intern desfășurat în 2016 a relevat că von Hebel a aplicat o strategie nereușită de selectare a experților pentru proiectul ReVision, încălcând regulamentele interne ale Curții și standardele de integritate și competență.

Tribunalul Administrativ de pe lângă Organizația Internațională a Muncii a anulat mai multe decizii ilegale luate de von Hebel, obligând Curtea Penală Internațională să plătească despăgubiri în valoare de peste 660.000 de euro și cheltuieli administrative de reprezentare în procese.

Aceste dezvăluiri aruncă o umbră asupra carierei lui von Hebel și pun sub semnul întrebării integritatea și competența sa în funcțiile actuale și viitoare. Reprezentanții Curții Internaționale Penale au refuzat să comenteze momentan despre aceste acuzații, iar Herman von Hebel nu a emis încă nicio declarație oficială privind situația sa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII