Integritatea putredă a lui Herman von Hebel, care a scandalizat justiția moldovenească. Prejudicii de 760 mii de euro

Olandezul Herman von Hebel, actualul președinte al Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova, se află în centrul unui scandal legat de activitatea sa anterioră în cadrul Curții Internaționale Penale de la Haga. În perioada 8 martie 2013 – 16 aprilie 2018, von Hebel a activat ca grefier la această instanță internațională, dar acum este acuzat de ilegalități grave și administrare defectuoasă.

Potrivit informațiilor apărute în presa olandeză, activitatea administrativă a lui von Hebel la Curtea Penală Internațională a fost marcată de controverse și critici aspre din partea judecătorilor și presei. Mai multe decizii luate în cadrul unei reforme inițiate de von Hebel au fost calificate drept ilegale, generând prejudicii financiare semnificative instanței, scrie anticorupție.md.

Reforma, cunoscută sub numele de ReVision, a fost inițiată de von Hebel în timpul mandatului său ca grefier și a fost criticată pentru gestionarea sa defectuoasă și impactul negativ asupra activității Curții. Judecătorii au acuzat că reforma a dus la cheltuieli nejustificate și la o administrare defectuoasă a resurselor.

Un raport de audit intern desfășurat în 2016 a relevat că von Hebel a aplicat o strategie nereușită de selectare a experților pentru proiectul ReVision, încălcând regulamentele interne ale Curții și standardele de integritate și competență.

Tribunalul Administrativ de pe lângă Organizația Internațională a Muncii a anulat mai multe decizii ilegale luate de von Hebel, obligând Curtea Penală Internațională să plătească despăgubiri în valoare de peste 660.000 de euro și cheltuieli administrative de reprezentare în procese.

Aceste dezvăluiri aruncă o umbră asupra carierei lui von Hebel și pun sub semnul întrebării integritatea și competența sa în funcțiile actuale și viitoare. Reprezentanții Curții Internaționale Penale au refuzat să comenteze momentan despre aceste acuzații, iar Herman von Hebel nu a emis încă nicio declarație oficială privind situația sa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Herman von Hebel #cimisie #judecator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.