Jamie Dimon, CEO-ul de la JPMorgan Chase, una dintre cele mai puternice bănci private din lume, crede că inovaţiile aduse de inteligenţa artificială (AI) vor avea asupra societăţii un impact la fel de mare ca îmblânzirea electricităţii şi inventarea internetului. Într-o bună zi, mai spune el, AI va permite săptămâna de lucru de trei zile şi jumătate pentru oameni şi progrese în sănătate care vor extinde speranţa de viaţă.
Jamie Dimon, CEO-ul de la JPMorgan Chase, una dintre cele mai puternice bănci private din lume, crede că inovaţiile aduse de inteligenţa artificială (AI) vor avea asupra societăţii un impact la fel de mare ca îmblânzirea electricităţii şi inventarea internetului. Într-o bună zi, mai spune el, AI va permite săptămâna de lucru de trei zile şi jumătate pentru oameni şi progrese în sănătate care vor extinde speranţa de viaţă.
Deocamdată, JPMorgan investeşte peste zece miliarde de dolari anual în tehnologie, inclusiv AI, pe care o şi foloseşte în scopuri de afaceri. Se laudă că este prima dintre marile bănci care a dezvoltat un asistent virtual pe bază de AI care va face mai uşor pentru clienţii corporate să transfere bani oriunde este posibil în lume. JPMorgan are un instrument de management al fluxurilor de bani centrat pe AI care i-a ajutat pe unii clienţi să reducă munca manuală cu aproape 90%.
Este un produs cu un succes atât de mare încât managerii băncii se gândesc să-l pună la dispoziţia publicului contra cost. Instituţia are un program special dedicat cercetării AI. Pentru JPMorgan, inteligenţa artificială nu este un moft sau o tendinţă de moment, este ceva real, un business şi oportunitate de investiţii. Jamie Dimon are încredere în ea. Alţi executivi nu. Dar AI devine principala megatendinţă globală, cu potenţialul de a rescrie modelele de business, de a perturba industrii şi schimba regulile jocului.
Guverne deja puternice şi influente, cum ar fi cel al Arabiei Saudite, investesc zeci de miliarde de dolari în dezvoltarea şi implementarea unor strategii referitoare la AI şi la producţia de inteligenţă artificială. Cu alte cuvinte, vor să devină superputeri globale ale AI. Companiile nu pot decât să caute să înţeleagă ce se întâmplă şi să se adapteze.
„Cu timpul, anticipăm noi, folosirea AI are potenţialul de a îmbunătăţi aproape toate locurile de muncă şi de a influenţa compoziţia forţei de muncă“, a explicat Dimon. „Poate reduce anumite joburi sau roluri, dar poate crea altele. Cum s-a mai întâmplat în trecut, ne vom adapta agresiv profesional şi reorienta talentul pentru a ne asigura că putem avea grijă de angajaţii noştri dacă ei sunt afectaţi de această tendinţă.“
Pentru un alt etalon al capitalismului, pentru Elon Musk, care a cofinanţat OpenAI alături de Sam Altman pentru a pleca în 2018, AI înseamnă pericol. Americanul care a adus pe şosele Tesla şi a acoperit cerul cu sateliţi Starlink spune că „inteligenţa artificială este mai periculoasă decât, să zicem, proiectarea defectuoasă a unui avion sau defecte de producţia la o maşină. Are potenţialul de a distruge civilizaţia“. Musk este înclinat spre dramă, publicitate şi spectacol. Companiile sale au propriile produse AI la care lucrează, scrie revista Quartz. Unul dintre proiecte este un supercomputer de un miliard de dolari.
Altul este un chatbot pe nume Grok care să rivalizeze cu ChatGPT al lui OpenAI, fosta dragoste a lui Musk. OpenAI a dezlănţuit frenezia curentă a AI prin lansarea, în 2022, a ChatGPT. CEO-ul Sam Altman spune, referindu-se la cea mai mare teamă legată de AI a omenirii, că nu este prea îngrijorat că inteligenţa robotică va fura locurile de muncă ale oamenilor. „Oamenii vor merge mai departe cu vieţile lor. Noi facem un instrument impresionant, dar oamenii vor face în continuare ceea ce-i defineşte“, a afirmat Altman. Pe de altă parte, el este îngrijorat de „erori subtile de aliniere în societate care pot face ca AI să aducă rău“. Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, producător de cipuri care a pariat pe AI atunci când puţini îi vedeau potenţialul, este convins că răspândirea inteligenţei artificiale echivalează cu o nouă revoluţie industrială.
Impactul ei în business abia începe să se vadă. În primul rând, efectele se văd în concurenţa producătorilor. Microsoft tocmai a anunţat un model mai mic de inteligenţă artificială ce poate fi folosit la crearea de conţinut sau postări pe social media la fel de performant ca modelele mult mai mari, dar cu consum mai mic de date. Produsul companiei se numeşte Phi-3-mini şi ar putea fi preferat de afacerile cu resurse limitate. Astfel, a fost făcut un pas mare spre miniaturizare.
Dar până la folosirea la scară mare a AI în afaceri e cale lungă. Un exemplu este GenAI, tehnologia care poate crea conţinut complex – grafică, video, muzică, text – în câteva secunde. O analiză a Forumului Economic Mondial estimează că până în 2026 peste 80% din organizaţii vor fi folosit inteligenţa artificială generativă (GenAI) în interfeţe sau aplicaţii pentru producţie. Dar anul trecut, ponderea a fost de doar 3%.
În prezent cele mai multe iniţiative AI se soldează cu eşec. Unele calcule dau o rată de eşec de 80%.
De vină ar fi noutatea tehnologiei şi lipsa de experienţă în utilizarea ei. Experienţa vine cu timpul. Compania americană Icertis are experienţă din 2009 în managementul software al contractelor. Dar cu ajutorul AI, produsele sale pot transforma informaţiile tehnice şi stufoase din contracte, vechi sau actuale, în informaţii de business bine structurate.
Spre exemplu, pot spune în timpul negocierilor dacă prevederile contractuale se încadrează în politica afacerii. După cum a demonstrat gigantul Publicis, AI poate transforma radical publicitatea ca business. Cu uşurinţă, CEO-ul companiei a reuşit să personalize, cu nume, limbă, cu referinţe despre pasiunile fiecăruia, mesaje de mulţumire pe care le-a trimis către 100.000 de angajaţi. Astfel, el a creat clipuri hiperpersonalizate.
Este o formă de publicitate care cu ajutorul AI poate fi produsă masiv, uşor şi ieftin, scrie Financial Times. Publicis şi concurentul WPP cheltuie sute de milioane de dolari pentru a integra AI în afacerile lor. Mark Read, CEO-ul WPP, crede şi el că AI este echivalentul inventării internetului. „Va schimba natura muncii creative. Va da multor oameni posibilitatea de a-şi transpune în realitate ideile mult mai rapid“, a spus el. Alţi executivi din sector se tem că riscă să fie scoşi din afaceri de AI. Dar chiar şi Financial Times a apelat la AI, sub forma unui chatbot cu numele Ask FT care poate răspunde întrebărilor abonaţilor.
Robotul a învăţat din articolele publicate de FT de-a lungul deceniilor. În testele făcute de The Verge, Ask FT a dat rezultate mixte. Şi Wall Street Journal a testat inteligenţa artificială. I-a cerut să furnizeze un plan de afaceri. Concluzia experimentului este că AI poate fi un loc bun de unde un antreprenor poate porni. Dar aşteptările nu trebuie să fie prea mari. The New York Times îşi construieşte o echipă de ingineri şi editori care să experimenteze cu folosirea AI în redacţie.
Jurnaliştii vor fi în continuare baza, asigură ziarul, care într-o analiză despre inteligenţa artificială în business a găsit că deşi companiile cred că AI poate mări productivitatea, acest lucru încă nu se vede în cifrele statistice. Inteligenţa robotică, şi în special cea generativă, nu este suficient de răspândită. Tot NYT a atacat în justiţie Microsoft şi OpenAI pentru că inteligenţele artificiale dezvoltate de acestea ar fi furat de la ziar conţinut jurnalistic protejat de drepturi de autor.
