Investițiile, la pământ! Republica Moldova, codașa Europei la atragerea capitalului străin anul trecut

România s-a aflat anul trecut pe locul 21 într-un top al țărilor din regiune în funcție de fluxul investițiilor străine directe, realizat de către Emerging Europe.

Țara noastră a avut anul trecut fluxuri de investiții străine directe în valoare de doar 264 milioane de dolari, conform Emerging Europe Investment Promotion Report 2022.

Republica Moldova este precedată doar de Slovacia și Azerbaidjan cu un flux al investițiilor străine directe de 59 milioane dolari și de minus 1,7 miliarde dolari.

Totodată, anul trecut a fost unul mai slab în materie de investiții străine directe pentru Cehia și Ungaria. De exemplu, dacă Cehia atrăgea investiții străine directe anuale de circa 9-11 miliarde dolari în perioada 2017-2020, anul trecut țara a atras doar 5,8 miliarde dolari. De asemenea, Ungaria avea un nivel al investițiilor străine directe care depășea adesea 6 miliarde dolari, dar anul trecut a atras doar 5,4 miliarde dolari.

Cel mai bine la capitolul atragerii investițiilor stă Polonia, cu un volum de 24 miliarde dolari, România – 8,6 miliarde dolari și Ucraina cu 6,5 miliarde dolari.

În ce privește fluxuri de investiții străine directe per capita, Republica Moldova, la fel, stă prost și ocupat aceiași poziție în clasament – 21, cu un volum de 101 mii dolari. Spre comparație, topul este condus de Letonia, Muntenegru și Serbia, cu fluxuri de ISD per capita de 2,8 miliarde dolari, 1,07 miliarde dolari, respectiv 744 milioane dolari.

#Investiții #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația americană și-a reconfirmat opoziția față de inițiativa europeană de a reduce plafonul de preț impus exporturilor de petrol din Federația Rusă, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor. Subiectul urmează să fie unul central pe agenda summitului G7 care va avea loc în perioada 15–17 iunie în Canada.

Potrivit surselor, Washingtonul continuă să se opună reducerii actualului plafon de preț, ceea ce subminează speranțele oficialilor europeni că liderii G7 vor aproba o astfel de măsură. Deși decizia finală aparține președintelui Donald Trump, până în prezent nu există niciun semnal că poziția americană, exprimată anterior la întâlnirea miniștrilor de finanțe ai G7, s-ar fi schimbat.

În luna mai, la o reuniune similară, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și-a exprimat îndoiala privind necesitatea revizuirii plafonului de preț. Casa Albă a refuzat să comenteze pentru Bloomberg poziția actuală a administrației.

Uniunea Europeană și Marea Britanie sunt inițiatoarele demersului de reducere a plafonului, propunere care vizează coborârea prețului maxim de la 60 la 45 de dolari per baril. În absența unui acord cu SUA, sursele Bloomberg nu exclud posibilitatea ca Bruxellesul și Londra să acționeze unilateral, având în vedere că mare parte din petrolul rusesc tranzitează apele europene, iar efectele ar putea fi semnificative chiar și fără sprijin american. Cu toate acestea, un acord multilateral G7 ar avea o forță juridică și politică mai mare, în special datorită capacității de aplicare a sancțiunilor de către Washington.

Totodată, Financial Times a informat recent că în noul pachet de sancțiuni europene – al 18-lea la număr – ar urma să fie inclusă și interdicția totală de utilizare a infrastructurii gazoductului „Nord Stream”, precum și orice altă infrastructură energetică rusească în statele UE.

Summitul G7 din Canada ar putea fi astfel marcat de divergențe majore între aliați privind strategia de reducere a veniturilor energetice ale Rusiei, într-un moment în care războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă de escaladare.

#sabotare #petrol #Rusia