Ion Ceban, enervat pe cei care fac lobby pentru companiile de publicitate: Nu ne speriați cu judecata

Primarul general, Ion Ceban, se declară deranjat de cei care continuă să facă lobby pentru companiile de publicitate și să învinuiască primarul și executivul că au fost scos panourile publicitare de pe mai multe adrese din Chișinău.

„Curățenia este fără panouri. Pe Calea Orheiului, la toate sensurile giratorii, la toate intersecțiile. Și cineva ne sperie cu instanța de judecată, la început cu companiile de publicitate, mai nou cu politicienii de toată speța – galbeni, cafenii și foarte cafenii unii.

Nu ne speriați cu judecata. Am văzut că cineva plasează în spațiu public despăgubiri de 40 de milioane de lei care vor fi în urma deciziilor de judecată. Eu am o întrebare, de unde cunoașteți astfel de detalii? Sau decizia e scrisă undeva printr-un garaj? De unde se cunosc astfel de detalii?”, a declarat Ceban.

Primarul general al Capitalei spune că toate lucrările vor fi în procedură judiciară și juridică și sunt asigurate de Primăria municipiului Chișinău.

„Dacă ar exista o decizie în defavoarea Primăriei, tot nu m-ar mira, ținând cont că ne obligă cineva să eliberăm acte permisive în Valea Trandafirilor, să întoarcem terenul de la Codreanca, unde sunt amenajate zonele pentru copii, în zona Dendrariului. Nu m-ar mira atunci că se va întoarce în funcție un „nene” la Cimitirul Sfântul Lazăr, care este filmat că a luat mită, asta după ce Instanța de Judecată i-a dat câștig de cauză”, a punctat primarul.

Ceban spune că astăzi orașul arată diferit, după ce au fost evacuate mii de panouri.

„Unele reglementări vor fi făcute, după ce va fi aprobat noul regulament, sper că va fi aprobat într-o bună zi. Nu înțeleg de ce CMC “murează” acest regulament. Vor să facă din el sarmale? Orașul astăzi a obținut șansa de a arăta altfel, fără aceste panouri masive”, a precizat Ceban.

Citiți și:

Primăria mun. Chișinău continuă să evacueze panourile de reclamă. Cum se schimbă la față capitala (FOTO)

Vedeți în continuare cum se scot panourile publicitare din Chișinău:

#Ivan Ceban #panouri publicitare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.