Istoria de succes a antreprenorului din Dănceni care crește prepelițe. „Este o afacere profitabilă”

Victor Buzatu, un tânăr din raionul Ialoveni a început o afacere cu prepelițe încă în perioada studiilor de master. A lansat afacerea împreună cu alți 2 colegi din dorința de a face cât mai repede bani, însă după o perioadă a rămas singur, scrie AgroTV.

„A început demult, din 2014, atunci când eram studenți la master. Împreună cu doi colegi, am pornit afacerea, era un moment când ne-am regăsit la master cu mult timp liber și ne gândeam cu ce să ne ocupăm. A apărut această idee, după care a urmat o perioadă de analiză, două-trei săptămâni. Atunci eram mai tineri, ne doream cât mai repede să facem bani și aceasta era activitatea care ne promitea în cel mai scurt timp să ne întoarcem investițiile, respectiv, am decis să creștem prepelițe,” afirmă Victor Buzatu, antreprenor.

Victor Buzatu a lansat afacerea împreună cu alți doi colegi, însă cei doi au renunțat și Victor a rămas singur. Acum este ajutat de familie.

„Atunci când noi am început, ele promiteau să-și întoarcă investiția în cel mai scurt timp, pentru că ele cresc relativ repede, în 45 de zile noi avem păsările mature pe care le putem sacrifica. Un alt avantaj este și spațiu mic pentru creșterea lor. Într-o încăpere de 40 m, se poate de crescut o mie de prepelițe, inclusiv loc pentru păsări mature și tineret.”

Victor Buzatu vinde carne și ouă de prepeliță, iar sezonier vinde și păsări și pui vii.

„Noi valorificăm din ele în primul rând carnea proaspătă și ouăle pentru consum. Sezonier vindem pasărea vie sau puii mici, de obicei primăvara persoanele care au gospodării pot crește și prepelițe, dar anul împrejur noi valorificăm carnea și ouăle lor.”

Antreprenorul menționează că ouăle de prepeliță au o valoarea nutrițională ridicată, în special dacă sunt consumate crude.

„Produsul acesta, pe care noi îl considerăm oușoarele de aur, recomandăm să fie consumate în stare crudă, așa poate să ne ofere toate calitățile pe care le posedă. Odată ce noi deja le preparăm, se pierde puțin din ceea ce au în interior.”

Potrivit lui Victor, creșterea de prepelițe este o afacere profitabilă, dar trebuie planificată foarte bine. De asemenea, crescătorul de prepelițe a fost afectat și de pandemia de Coronavirus.

„Da, în general este o afacere profitabilă, doar că pandemia ne-a afectat și pe noi foarte mult, pentru că activitatea noastră este una sezonieră. În primul rând, noi simțim posturile religioase. Atunci când e post, cererea la produsele noastre scade esențial, mai ales în Postul Mare și cel de Crăciun. Pe lângă asta, este o afacere care se bazează pe nunți și cumetrii, sezonul ceremoniilor,” menționează Victor Buzatu, antreprenor.

Victor Buzatu vinde carnea de prepeliță cu 130 de lei kilogramul, iar ouăle se vând cu un leu bucata.

#prepelite #afaceri de succes #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.