Italia reduce dependența de Rusia. A încheiat un acord cu Algeria ce presupune creșterea livrărilor de gaz

Premierul italian Mario Draghi, care încearcă să reducă dependenţa ţării sale de energia rusă, a anunţat luni un acord cu Algeria pentru creşterea exporturilor acesteia de gaz către Italia. Algeria, unul din principalii parteneri comerciali ai Italiei, este şi al doilea său furnizor de gaz după Rusia, de unde provin 45% din importurile de gaz ale peninsulei.

Mario Draghi a anunţat un acord între grupul energetic italian ENI şi gigantul algerian Sonatrach, de stat, prin care acesta din urmă urmează să crească livrările de gaz către Italia. Acordul vine după o discuție între Mario Draghi și Abdelmadjid Tebboune.

„Guvernele noastre au semnat o declaraţie de înţelegere cu privire la cooperarea bilaterală în sectorul energiei. Acesteia i se adaugă acordul între ENI şi Sonatrach de majorare a exporturilor de gaz spre Italia”, a declarat Draghi presei. „Imediat după invazia din Ucraina am anunţat că Italia se va organiza rapid pentru a reduce dependenţa de gaz rusesc, acordurile de azi fiind un răspuns semnificativ pentru a atinge acest obiectiv strategic, şi vor urma şi altele”, a adăugat el.

Premierul italian nu a dat cifre, dar ENI a precizat într-un comunicat că acordul va permite „exploatarea capacităţilor de transport disponibile ale gazoductului Transmed pentru a asigura o mai mare flexibilitate în aprovizionarea cu energie şi furnizarea progresivă de volume mai mari de gaz începând din acest an, până la 9 miliarde de metri cubi pe an în 2023-2024”, scrie Agerpres.

Italia, care importă circa 95% din gazul pe care îl consumă, este una din ţările europene cele mai dependente de gazul rusesc, mai scrie sursa citată.

#Algeria #livrari de gaz #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.