Italia reduce dependența de Rusia. A încheiat un acord cu Algeria ce presupune creșterea livrărilor de gaz

Premierul italian Mario Draghi, care încearcă să reducă dependenţa ţării sale de energia rusă, a anunţat luni un acord cu Algeria pentru creşterea exporturilor acesteia de gaz către Italia. Algeria, unul din principalii parteneri comerciali ai Italiei, este şi al doilea său furnizor de gaz după Rusia, de unde provin 45% din importurile de gaz ale peninsulei.

Mario Draghi a anunţat un acord între grupul energetic italian ENI şi gigantul algerian Sonatrach, de stat, prin care acesta din urmă urmează să crească livrările de gaz către Italia. Acordul vine după o discuție între Mario Draghi și Abdelmadjid Tebboune.

„Guvernele noastre au semnat o declaraţie de înţelegere cu privire la cooperarea bilaterală în sectorul energiei. Acesteia i se adaugă acordul între ENI şi Sonatrach de majorare a exporturilor de gaz spre Italia”, a declarat Draghi presei. „Imediat după invazia din Ucraina am anunţat că Italia se va organiza rapid pentru a reduce dependenţa de gaz rusesc, acordurile de azi fiind un răspuns semnificativ pentru a atinge acest obiectiv strategic, şi vor urma şi altele”, a adăugat el.

Premierul italian nu a dat cifre, dar ENI a precizat într-un comunicat că acordul va permite „exploatarea capacităţilor de transport disponibile ale gazoductului Transmed pentru a asigura o mai mare flexibilitate în aprovizionarea cu energie şi furnizarea progresivă de volume mai mari de gaz începând din acest an, până la 9 miliarde de metri cubi pe an în 2023-2024”, scrie Agerpres.

Italia, care importă circa 95% din gazul pe care îl consumă, este una din ţările europene cele mai dependente de gazul rusesc, mai scrie sursa citată.

#Algeria #livrari de gaz #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procuratura Hîncești, Oficiul Ialoveni, anunță pronunțarea unei sentințe de condamnare într-o cauză penală în care șapte membri ai unui grup criminal organizat, precum și o persoană juridică, au fost găsiți vinovați de comiterea infracțiunilor de escrocherie și spălare de bani, cu un prejudiciu total de 245.000 de lei.

Instanța de judecată a stabilit pedepse diferite pentru inculpați. Doi dintre aceștia au fost condamnați la câte 11 ani de închisoare, fiind obligați să achite și amenzi de câte 850.000 de lei. O inculpată a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare și o amendă de 800.000 de lei, urmând să execute jumătate din pedeapsă în penitenciar, iar cealaltă jumătate fiind suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani. Un alt inculpat a fost condamnat la 8 ani de închisoare și o amendă de 750.000 de lei, în aceleași condiții de executare parțială și suspendare. O altă inculpată a fost sancționată cu 7 ani și 6 luni de închisoare și o amendă de 725.000 de lei, jumătate din pedeapsă urmând a fi executată efectiv. Alți doi inculpați au fost condamnați la 5 ani de închisoare cu suspendare, fiind obligați să achite amenzi cuprinse între 250.000 și 300.000 de lei. În cazul persoanei juridice implicate, instanța a dispus lichidarea acesteia.

Potrivit materialelor cauzei, opt persoane, dintre care cinci bărbați, doi aflați deja în detenție în instituțiile penitenciare din Republica Moldova, și trei femei, acționând împreună cu alte persoane aflate în curs de identificare, au creat o entitate juridică fictivă, cu toate atributele unei companii de comercializare a produselor agricole. Scopul acesteia a fost utilizarea în activități infracționale.

Ulterior, pe o platformă specializată de tranzacționare a produselor agricole, grupul a plasat un anunț fals privind vânzarea de semințe de floarea-soarelui. Sub pretextul unui preț mai mic decât media pieței, membrii grupului au indus în eroare o victimă, determinând-o să transfere suma de 245.000 de lei.

Pentru a ascunde proveniența ilicită a banilor, inculpații au utilizat semnătura electronică a unui pseudo-administrator, efectuând transferuri în mai multe tranșe de pe contul companiei către conturile unor persoane fizice. Pentru a conferi un caracter legal acestor operațiuni, au fost falsificate contracte și prezentate instituției bancare date nereale privind destinația plăților. Ulterior, banii au fost retrași și însușiți de membrii grupului criminal.