Jeff Bezos se mută în „buncărul miliardarilor” din Miami. Totul a fost aranjat

Cum arată conacul în care se mută Jeff Bezos

Noul conac are șase dormitoare, nouă băi, o grădină cu vedere la ocean, o piscină și o casă de oaspeți. Pe insula exclusivistă, cu propriul primar și propria poliție, locuiesc mai puțin de 100 de celebrități, printre care Julio Iglesias, Ivanka Trump și Tom Brady.

Se zvonește că Bezos vrea să se mute aici pentru că este legea mai avantajoasă și nu cere impozit pe câștigurile de capital. Acesta și-a anunțat mutarea la Miami în noiembrie, spunând că vrea să fie mai aproape de părinții săi și de operațiunile Blue Origin Cape Canaveral.

De ce i se spune „buncărul miliardarilor”

Conacul uriaș a fost construit în 2000. Are un home theater, o bibliotecă, o piscină și o cramă. De asemenea, este alături de o altă proprietate pe care Bezos a cumpărat-o în această vară cu 68 de milioane de dolari. Indian Creek este cunoscut drept „buncărul miliardarilor”, datorită locuitorilor săi extrem de bogați. A fost cel mai scump cartier din SUA în 2021. Insula privată are măsuri de securitate stricte și este bine păzită. Pe lângă Bezos, acolo mai locuiesc investitorul Carl Icahn, precum și Jared Kushner și Ivanka Trump.

Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a revenit, la începutul lunii martie, pe primul loc în clasamentul miliardarilor întocmit de Bloomberg, cu o avere estimată la 200 de miliarde de dolari, devansându-l pe CEO-ul Tesla, SpaceX şi X Elon Musk (198 de miliarde de dolari), care i-a luat acest titlu în 2021. CEO-ul grupului francez LVMH, Bernard Arnault, rămâne pe locul trei.

Averea lui Jeff Bezos se ridică la 200 de miliarde de dolari, depăşind-o pe cea a lui Elon Musk, evaluată la 198 de miliarde de dolari, potrivit Business Insider.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.