Jeff Bezos se mută în „buncărul miliardarilor” din Miami. Totul a fost aranjat

Cum arată conacul în care se mută Jeff Bezos

Noul conac are șase dormitoare, nouă băi, o grădină cu vedere la ocean, o piscină și o casă de oaspeți. Pe insula exclusivistă, cu propriul primar și propria poliție, locuiesc mai puțin de 100 de celebrități, printre care Julio Iglesias, Ivanka Trump și Tom Brady.

Se zvonește că Bezos vrea să se mute aici pentru că este legea mai avantajoasă și nu cere impozit pe câștigurile de capital. Acesta și-a anunțat mutarea la Miami în noiembrie, spunând că vrea să fie mai aproape de părinții săi și de operațiunile Blue Origin Cape Canaveral.

De ce i se spune „buncărul miliardarilor”

Conacul uriaș a fost construit în 2000. Are un home theater, o bibliotecă, o piscină și o cramă. De asemenea, este alături de o altă proprietate pe care Bezos a cumpărat-o în această vară cu 68 de milioane de dolari. Indian Creek este cunoscut drept „buncărul miliardarilor”, datorită locuitorilor săi extrem de bogați. A fost cel mai scump cartier din SUA în 2021. Insula privată are măsuri de securitate stricte și este bine păzită. Pe lângă Bezos, acolo mai locuiesc investitorul Carl Icahn, precum și Jared Kushner și Ivanka Trump.

Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a revenit, la începutul lunii martie, pe primul loc în clasamentul miliardarilor întocmit de Bloomberg, cu o avere estimată la 200 de miliarde de dolari, devansându-l pe CEO-ul Tesla, SpaceX şi X Elon Musk (198 de miliarde de dolari), care i-a luat acest titlu în 2021. CEO-ul grupului francez LVMH, Bernard Arnault, rămâne pe locul trei.

Averea lui Jeff Bezos se ridică la 200 de miliarde de dolari, depăşind-o pe cea a lui Elon Musk, evaluată la 198 de miliarde de dolari, potrivit Business Insider.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.